Președintele Armeniei se întâlnește cu oficiali de top din NATO și UE, pe fondul luptelor sângeroase pentru Nagorno-Karabah
Armen Sarkissian, președintele Armeniei, a plecat spre Bruxelles pentru o serie de discuții cu oficiali de rang înalt din NATO și Uniunea Europeană, a anunțat administrația prezidențială armeană, miercuri, potrivit Reuters.
Președintele Armeniei se întâlnește cu oficiali de top din NATO și UE, în contextul luptelor acerbe pentru Nagorno-Karabah
În timpul vizitei sale la Bruxelles, președintele armean Armen Sarkissian se va întâlni cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu Josep Borell, șeful politicii externe a UE, și cu Charles Michel, președintele Consiliului European.
Potrivit Erevanului, Armenia se așteaptă ca liderii NATO și UE să facă „tot posibilul” pentru oprirea luptelor și pentru „a aduce la viață” acordul de încetare a focului.
Vizita vine pe fondul celor trei săptămâni de lupte acerbe pentru Nagorno-Karabah, o enclavă montană care este recunoscută la nivel internațional ca fiind parte din Azerbaidjan, dar care este populată și guvernată de etnici armeni. Ciocnirile din regiune sunt la un nivel fără precedent în acest mileniu.
Anterior, într-un interviu,Armen Sarkissian a acuzat Turcia de destabilizarea Caucazului de Sud prin sprijnul ferm pe care îl manifestă pentru Azerbaidjan. Chiar și așa, președintele Armeniei s-a arătat împotriva unei eventuale intervenții militare a Federației Ruse –între cele două țări există un pact pentru apărare.
Armen Sarkissian s-a arătat împotriva implicării Rusiei și a altor actori, precum Iran, pentru că este de părere că o astfel de desfășurare a evenimentelor ar putea transformaArmenia,Azerbaidjanul și regiunea Caucazului de Sud într-o „altă Sirie”.
„Ceea ce spun este că, în loc să vorbim despre implicarea Rusiei, trebuie să vorbim despre excluderea Turciei, care are un rol complet distructiv aici”, a adăugat președintele Armeniei.
Turcia, care neagă că ar fi trimis mercenari din Siria și Libia să lupte în Nagorno-Karabah în condițiile în care s-a confruntat cu acuzații de acest gen, consideră că Armenia și Azerbaidjan nu pot fi tratate cu aceeași unitate de măsură, pentru că asta ar echivala cu „recompensarea ocupantului”.
Într-un comentariu pentru parlamentul azer, Mustafa Sentop, președintele Parlamentului turc, a portretizatArmeniadreptun agresorși a criticat eforturile de mediere conduse de SUA, Franța și Rusia sub auspiciile OSCE.
„Dacă sunt sinceri cu privire la calea lor spre pace, cei care au ținut lesa Armeniei și au sprijinit-o ani de zile trebuie să pună capăt acestui joc periculos acum și să nu mai sprijineArmenia.Azerbaidjannu mai are alți 30 de ani să aștepte”, a declarat Sentop.
Grupul de mediere al OSCE privind Nagorno-Karabah, cunoscut drept Grupul de la Minsk, este „în moarte cerebrală”, a mai adăugat demnitarul turc.