Război ilegal? Avertismentul dur al experților în drept internațional privind războiul din Iran. Loviturile SUA și Israel încalcă Carta ONU

Un grup de peste 100 de experți în drept internațional, profesori și practicieni din Statele Unite afirmă că războiul din Iran declanșat de Statele Unite și Israel constituie o încălcare clară a Cartei Națiunilor Unite și ridică îngrijorări privind posibile crime de război.

Un precedent periculos: războiul din Iran și prăbușirea regulilor globale

Potrivit semnatarilor scrisorii, atacurile lansate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie 2026 au constituit o încălcare a interdicției Cartei Națiunilor Unite privind utilizarea forței. Semnatarii notează că forța împotriva unui stat este permisă doar în legitimă apărare în fața unui atac armat actual sau iminent ori cu autorizarea Consiliului de Securitate al ONU. Iar în acest caz, Consiliul de Securitate nu a autorizat atacul.

Iranul nu a atacat Israelul sau Statele Unite, iar, în pofida afirmațiilor variate ale administrației Trump, nu există dovezi că Iranul ar fi reprezentat o ameninţare iminentă care să justifice autoapărarea.

Scrisoarea nu se limitează doar la legalitatea inițierii războiului, ci analizează și modul în care acesta este purtat. Experții semnalează posibile încălcări ale dreptului internațional umanitar, inclusiv atacuri asupra infrastructurii civile și a unor ținte fără valoare militară clară.

Când legea devine opțională: războiul din Iran zguduie dreptul internațional

Semnatarii se declară îngrijorați de lovituri asupra civililor și asupra unor obiective civile, inclusiv lideri politici fără rol militar, infrastructură petrolieră și de gaze precum South Pars, și uzine de desalinizare a apei.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a condamnat pe 19 martie loviturile asupra infrastructurii energetice, notând impactul „dezastruos” pentru civili.

Iranian Red Crescent raportează că „67.414 site-uri civile au fost lovite, dintre care 498 sunt școli și 236 sunt facilități medicale. Un raport al organizațiilor societății civile arată că cel puțin 1.443 de civili iranieni, inclusiv 217 copii, au fost uciși de forțele SUA și Israel între 28 februarie și 23 martie.

Iar atacul asupra Școlii Primare Shajareh Tayyebeh din Minab în 28 februarie, soldat, conform oficialilor iranieni, cu cel puțin 175 de morți, mulți copii, este dat ca un exemplu deosebit de îngrijorător.

Președintele Trump a negat responsabilitatea afirmând „Iranul a lovit,” însă o investigație preliminară a Department of Defense a stabilit că lovitura a fost efectuată de SUA și că țintirea se bazase pe informații învechite. Atacul ar putea constitui o încălcare a dreptului umanitar și chiar o crimă de război. De altfel, atacul este unul dintre cele mai ucigătoare atacuri individuale ale armatei americane asupra civililor din ultimele decenii.

SUA în centrul furtunii: acuzații dure după războiul din Iran

Un alt punct central al scrisorii îl reprezintă discursul liderilor politici americani. Experții critică declarații care minimizează importanța regulilor de angajare sau chiar resping explicit dreptul internațional.

Pe 13 martie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, declara:

„Vom continua să împingem, să avansăm, fără armistițiu, fără milă pentru dușmanii noștri.”

Iar în dreptul internațional , este „în mod clar interzis ” să „declari că nu se va acorda armistițiu”, o interdicție prevăzută și în manualul de drept al războiului al Departamentului Apărării.

Declarația lui Hegseth încalcă probabil dreptul internațional umanitar, precum și statutul SUA privind crimele de război. A ordona sau a amenința cu refuzul armistițiului este o crimă de război. 

Și tot Hegseth a mai spus pe 25 septembrie 2025 și pe 2 martie 2026 că SUA nu luptă cu „reguli de angajament stupide”.

Pe 8 ianuarie 2026, cu mult înainte de declanșarea războiului, președintele Trump a făcut un comentariu halucinant: „Nu am nevoie de drept internațional”.

Pe 13 martie, tot Trump a declarat că SUA ar putea efectua atacuri asupra Iranului „doar de distracție”.

„Aș putea distruge lucruri în următoarea oră, centrale electrice care produc electricitatea, care produc apa… Am putea face lucruri care ar fi atât de rele încât literalmente nu s-ar mai putea reconstrui niciodată ca națiune.”, completa liderul de la Casa Albă.

Pe 21 martie, președintele Trump a amenințat din nou că va „distruge” centralele electrice din Iran. Iar ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a apărat atacurile asupra centralelor electrice și a spus, de asemenea, că atacul asupra centralelor nucleare nu este exclus. 

Un război împotriva civililor

Toate declarațiile de mai sus reprezintă o retorică periculoasă, spun semnatarii scrisorii, care arată și ce reguli se încalcă prin îndemnul la astfel de atacuri.

Este interzis să ataci infrastructura energetică civilă. Dacă o centrală electrică are atât scopuri civile, cât și militare („dublă utilizare”), aceasta poate fi considerată un obiectiv militar atunci când aduce „o contribuție eficientă la acțiunea militară” și atacul „oferă un avantaj militar cert”.

Cu toate acestea, orice atac trebuie să respecte principiile proporționalității și precauțiilor în atac. Principiul proporționalității interzice atacurile care se așteaptă să provoace daune civile incidentale care ar fi excesive în raport cu avantajul militar.

În orice atac, trebuie luate „toate măsurile de precauție fezabile” pentru a evita daunele aduse civililor. 

Atacurile asupra centralelor nucleare, chiar dacă au un scop militar, necesită o atenție deosebită din cauza riscului ridicat de eliberare a radiațiilor și a materialelor radioactive și, în consecință, de a provoca daune grave populației civile. Un astfel de atac ar putea dăuna sănătății și siguranței a milioane de civili, arată experții care au publicat scrisoarea pe platforma justsecurity.org.

De la legalitate la forță brută: noua față a conflictelor internaționale

De la începutul celei de-a doua administrații Trump, Departamentul Apărării, sub conducerea secretarului Hegseth, a slăbit în mod deliberat și sistematic protecțiile menite să asigure respectarea dreptului internațional umanitar.

Aceasta include înlăturarea avocaților militari superiori fără a cita public abaterile și înlocuirea avocaților generali ai Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene, subminând în mod direct supravegherea legală a operațiunilor de luptă.

De asemenea, a abolit „echipele de mediu civil” și alte mecanisme special concepute pentru a limita daunele aduse civililor în timpul operațiunilor. Strategia Națională de Apărare din 2026 omite complet referirile la protecția civilă și dreptul internațional.

Aceste schimbări sunt deosebit de îngrijorătoare în lumina comentariilor secretarului Apărării, Pete Hegseth, conform cărora regulile de angajament interferează cu „lupta pentru victorie”.

Responsabilitatea internațională

Experții subliniază că nu doar statele implicate direct sunt responsabile. Conform dreptului internațional, și alte state au obligația să nu sprijine acțiuni ilegale, să contribuie la oprirea încălcărilor grave ale normelor fundamentale, să promoveze respectarea Convențiilor de la Geneva.

„Îndemnăm oficialii guvernului SUA să respecte Carta ONU, dreptul internațional umanitar și legislația privind drepturile omului în orice moment și să își afirme public angajamentul și respectarea normelor dreptului internațional. 

Reamintim tuturor statelor obligațiile lor legale de a nu ajuta sau asista Statele Unite, Israelul sau Iranul în comiterea de acte internaționale ilicite, precum și de a coopera pentru a pune capăt, prin mijloace legale, încălcărilor grave ale normelor dreptului internațional general, inclusiv interzicerea agresiunii și regulile fundamentale ale dreptului internațional umanitar. 

De asemenea, îndemnăm aliații și partenerii cooperanți ai guvernelor SUA să ia măsuri pentru a respecta și a asigura respectarea dreptului internațional umanitar, în conformitate cu Convențiile de la Geneva.”, își încheie experții pledoaria.