Ambasadorul României în Austria a fost chemat în țară pentru consultări, iar conducerea ambasadei va fi asigurată interimar de un însărcinat cu afaceri, într-un „gest politic” care „indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, a anunțat, vineri, Ministerul Afacerilor Externe.
Dispoziția dată de ministrul Bogdan Aurescu vine în contextul în care Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schegen, joi, la reuniunea decisivă din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI).
„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim”, se arată în comunicatul transmis de MAE.
MAE a explicat și semnificația deciziei luate.
„Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, se mai arată în același comunicat.
România avea nevoie de o aprobare unanimă la votul de joi din JAI pentru a intra în spațiul Schengen, însă aderarea sa a fost blocată prin veto de Austria și Olanda, cu partea olandeză susținând că a votat împotrivă deoarece dosarul românesc era cuplat de cel al Bulgariei, iar guvernul Mark Rutte nu era de acord cu accederea bulgarilor.
În aceste condiții, ambasadoarea Austriei la București a fost convocată joi seară la MAE.
„Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici”, a explicat MAE.