Rusia vrea garanții că viitorul scut antirachetă nu va fi îndreptat asupra ei
Acordul privind scutul antirachetă semnat marţi de Statele Unite şi România subliniază necesitatea garanţiilor că viitorul scut antirachetă al NATO nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, afirmă într-un comunicat Ministerul rus de Externe, transmite RIA Novosti.
„Acest eveniment face şi mai actuală necesitatea de a obţine din partea Statelor Unite şi a NATO garanţii constrângătoare care să ateste că sistemele antirachetă pe care urmează să le amplaseze în Europa nu vor fi îndreptate împotriva forţelor strategice nucleare ruse. Este de asemenea necesar să însărcinăm Consiliul Rusia-NATO să conceapă decizii concrete privind obiectivele şi arhitectura scutului antirachetă în curs de implantare în regiune”, se arată în comunicatul MAE rus.
Ministerul rus de Externe a deplâns de asemenea, marţi, absenţa progreselor în discuţiile Rusiei cu SUA şi NATO privind crearea unui sistem antirachetă comun în Europa.
„Noul acord româno-american privind amplasarea unor baterii antirachetă SM-3 şi a sistemului Aegis la fosta bază aeriană română de la Deveselu (sud) şi decizia recentă a autorităţilor de la Ankara de a găzdui un radar american de alertă avansată AN/TPY-2 dovedesc că Statele Unite îşi pun rapid în aplicare proiectul de scut antirachetă în Europa şi aceasta pe fondul absenţei progreselor în discuţiile Rusia-NATO şi Rusia-SUA privind apărarea antirachetă”, a precizat ministerul în comunicat.
La 9 septembrie, secretarul general adjunct al NATO Dirk Brengelmann, declara că Alianţa Nord-Atlantică nu exclude posibilitatea semnării cu Moscova a unui document juridic care să garanteze că viitorul sistem antirachetă din Europa nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.
Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, marţi, la Washington, Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România.