Secretarul general adjunct al NATO crede că momentul de risc maxim din Orientul Mijlociu a fost depășit. Geoană: „Nivelul de alertare pentru România şi pentru Europa nu a crescut nicio secundă”

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, consideră că momentul de risc maxim din Orientul Mijlociu a fost depășit, dar că trebuie să rămânem vigilenți. Oficialul Alianței a făcut această declarație, luni, la Digi 24, în contextul în care anul 2020 a debutat cu uciderea generalului iranian Qassem Soleimani de către SUA, într-un atac cu dronă desfășurat în Irak.

„Situaţia din Orientul Mijlociu rămâne, în continuare, complicată şi trebuie să rămânem cu toţii vigilenţi, activi şi creativi în ceea ce avem de făcut. Dar momentul acela de risc care cred că a fost resimţit şi în opinia publică de acasă a fost, se pare, depăşit. Dar cred că cel mai bun lucru este să ne păstrăm şi vigilenţa şi toate antenele deschise.

Ceea ce aş vrea să spun, din acest punct de vedere, este că atunci când momentul de risc, de escaladare, a existat şi el a existat, vreau să spun extrem de clar pentru cei de acasă şi pentru opinia publică şi pentru decidenţii noştri, că întreg sistemul de alertare NATO la care, de exemplu, este racordat scutul de la Deveselu, nu a fost alertat dincolo de nivelul normal. Şi atunci, şi acum, şi ieri, şi probabil că şi în perspectivă, nivelul de alertare este cel minimal şi chiar în condiţiile în care a existat acel atac cu un număr de rachete de rază scurtă şi medie de acţiune din partea Iranului împotriva unei baze din Irak, nivelul de alertare pentru România şi pentru Europa nu a crescut nicio secundă. Nu a fost nicio vorbă şi nicio secundă vorba de risc la adresa securităţii aliaţilor europeni”, a spus Mircea Geoană, potrivit digi24.ro.

Diplomatul a subliniat că NATO „probabil” va fi mai implicată în Orientul Mijlociu, în condițiile în care Statele Unite au îndemnat public Alianța să facă acest lucru.

„A existat, într-adevăr, după conferinţa de presă a preşedintelui american, o convorbire telefonică între preşedintele SUA şi secretarul general NATO, şeful meu, domnul Stoltenberg. Şi într-adevăr, în acea conversaţie şi în ceea ce a urmat în zilele următoare, ceea ce va urma în zilele care vin în cascadă, a existat, într-adevăr, o recunoaştere a faptului că NATO ştie şi poate să facă mai mult. Pentru că suntem organizaţia care suntem cei mai bine pregătiţi în ceea ce înseamnă pregătire pentru forţe militare, pentru capacitatea de a construi instituţii de securitate naţională în foarte multe ţări care sunt partenere cu noi.

Deci acest lucru, această calitate, această capacitate de a construi sisteme care să se poată proteja singure, cum este cazul de exemplu în Irak, misiunea NATO în Irak este o misiune de succes. Acest lucru îl putem face pe scară mai mare, dacă aliaţii se vor pune de acord. Aceste este sensul propunerii făcute de preşedintele american. Acesta este şi sensul discuţiilor pe care le-a avut cu conducerea alianţei noastre.

Aşteptăm din partea aliaţilor americani o propunere mai detaliată în zilele care vin. Dar, repet, din punct de vedere al rolului şi capabilităţilor NATO pentru a asigura ca ţări aflate în situaţie delicată, ţări care au nevoie de proprii sisteme de securitate naţională, de apărare, de educaţie a forţelor din serviciile militare sau de informaţii, aici NATO este foarte bun, suntem foarte buni şi ar fi şi păcat, într-un fel, să nu folosim această expertiză şi această capacitate demonstrată în timp.

Deci, da, probabil că vom face mai mult în Orientul Mijlociu, dar în aceşti parametri, parametri legat de ceea ce ştim să facem bine, într-o diviziune a muncii foarte corectă între ceea ce ştim să facem noi ca alianţă şi ceea ce fac aliaţi în nume propriu sau în diverse formate pe care şi le aleg”, a adăugat Mircea Geoană.