SUA nu vor trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune. Ucraina ia în considerare să vorbească cu țările care dețin ATACMS, inclusiv România

Administrația Biden le-a dat omologilor săi ucraineni un alt motiv pentru a nu le trimite rachetele cu rază lungă de acțiune mult dorit: nu ar avea destule pentru propria armată în cazul în care ar izbucni un viitor conflict.

Administrația Biden vrea să se asigure că are suficiente ATACMS pentru armata americană

În cadrul unor întâlniri recente la Pentagon, oficialii americani le-au spus reprezentanților Kievului că nu au niciun sistem de rachete tactice ale armatei de care s-ar putea lipsi, potrivit surselor citate de Politico.

Transferul ATACMS pe câmpul de luptă din Europa de Est ar diminua stocurile americane și ar dăuna pregătirii armatei americane în caz că ar izbucni un nou conflict.

Această îngrijorare, împreună cu îngrijorarea existentă a administrației că Ucraina ar putea folosi rachetele cu o rază de acțiune mare pentru a ataca teritoriul rusesc și pentru a trece peste ceea ce Kremlinul a declarat că este o limită, sunt motivele pentru care SUA nu trimite ATACMS.

Evaluarea stocurilor Pentagonului este bazată în parte pe numărul de arme și muniții de care planificatorii cred că ar putea avea nevoie pentru a înfrunta un inamic.

Aceste planuri nu au fost revizuite în mod semnificativ de la începutul războiului din Ucraina și nu au recalculat care ar putea fi stocurile de care SUA ar putea avea nevoie în viitor.

Unul dintre motivele pentru care armata ezită să trimită ATACMS se datorează dorinței de a menține un anumit nivel de muniție în stocurile americane, a declarat un oficial american, care, la fel ca și alții, a vorbit sub protecția anonimatului.

Lockheed Martin a produs aproximativ 4.000 de ATACMS în diferite configurații în ultimele două decenii. Unele dintre aceste rachete au fost vândute națiunilor aliate, care au cumpărat rachetele pentru propriile sisteme de lansatoare multiple de rachete.

Aproximativ 600 au fost lansate de forțele americane în timpul Războiului din Golful Persic și al Războiului din Irak.

O soluție de rezolvare luată în considerare de Kiev este să ceară aprobarea Washingtonului pentru a cumpăra ATACMS de la o țară aliată care operează arma, folosind finanțarea militară din partea Statelor Unite, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu discuțiile.

Pe lista țărilor care dețin ATACMS se află Coreea de Sud, Polonia, România, Grecia, Turcia, Qatar și Bahrain.

În ciuda rezervelor Washingtonului, Ucraina continuă să facă presiuni pentru arme mai avansate, ATACMS fiind de obicei în capul listei.

Marți, secretarul apărării, Lloyd Austin, și președintele Statului Major interarme, generalul Mark Milley, se află la Bruxelles pentru a găzdui cea de-a noua reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, o reuniune lunară a 50 de națiuni care vor discuta ce nou sprijin militar pot oferi Ucrainei.

Retragerile din stocurile existente și contractele pentru arme noi nu vor include ATACMS sau avioane de război F-16, ci se vor concentra pe muniții, muniții, apărare aeriană și piese de schimb.