Un astronom mayaș rivalizează cu Nicolaus Copernic. Cât de departe a ajuns civilizația în calcularea timpului

Mayașii au devenit cunoscuți după ce au făcut o hartă stelară cu care au putut calcula lunile și anii, dar cu toate acestea, realizările lor în matematică și astronomie sunt mult subestimate, potrivit Daily Mail.

Gerardo Aldana, doctor în antropologie la Universitatea California din Santa Barbara, a cercetat Tabelul Venus din Codexul Dresda, cel mai vechi manuscris mayas găsit, și a oferit noi interpretări ale continutului acestuia.

Acesta consideră că observațiile astronomice făcute de mayași în urmă cu 1.00 de ani, ar putea concura cu cele făcute cu câteva secole mai târziu de Nicolaus Copernic. Înaintea celui din urmă, mayașii rumăreau traiectoria planetei Venus pentru a programa ritualuri ciclice, precum Copernic, a spus Aldana, citat de ABC News.

În Tabelul Venus au introdus o inovație calendaristică, asemanatoare anului bisect, iar acesta a fost rezultatul muncii unui singur astronom sau om de știință mayaș.

Ciclul planetei Venus, urmărit de mayași, are 583,92 de zile și a fost considerat de 584 de zile, ramanand de scazut a 800-a parte dintr-o zi, ceea ce a reușit să facă astronomul mayaș printr-o "singura ecuație matematică elegantă", după cum spune Aldana.

La originea anilor bisecți pe care îi folosim noi pentru diferența dintre timpul făcut de Pământ pentru a înconjura Soarele și calendarul de 365 de zile a fost o inovație făcută în timpul lui Iuliul Cezar, potrivit About.com.

Romanii aveau înainte un calendar cu 355 de zile si adaugau la fiecare doi ani o noua luna de 22 sau 23 de zile, pentru ca festivalurile lor sa aiba loc mereu in acelasi sezon. Cezar a decis să simplifice lucrurile și a adăugat zile la fiecare lună, creând calendarul de 365 de zile.