Un fost ministru din regimul Maia Sandu sugerează că acordul dintre PSRM și PD ar putea conține o anexă secretă privind federalizarea Republicii Moldova
Nicu Popescu, fostul șef al diplomației de peste Prut, susține că acordul de guvernare dintre PSRM și PD ar putea conține o anexă secretă privind federalizarea Republicii Moldova.
„O altă întrebare relevantă ține într-adevăr de existența unor anexe secrete la acordul de coaliție PD-PSRM. Știm că anterior, în vară, PD și PSRM negociau o anexă secretă cu prevederi dictate de la Moscova privind reglementarea transnistreană. Prevederi care urmau să transforme de facto Moldova într-o federație. Cu siguranță existența unor astfel de anexe va fi negată, dar eu aș fi curios în ce masură noua coaliție poate face public cum văd ei reglementarea conflictului transnistrean? În baza căror principii? În baza legii din 2005 sau a pasajelor dictate de la Moscova în vara anului trecut?”, a scris Nicu Popescu, pe Facebook.
Valul de acuzații adus de Nicu Popescu, ministru de Externe în Guvernul Maia Sandu, la adresa opozanților politici de la Chișinău continuă.
„Asistăm la chinurile transformării guvernului Dodon 1 în Dodon 2. Unul dintre obiective ține și de retușarea cosmetică a politicii externe: acordarea «echilibrismului» virtual a unor ușoare tente de «pro-europenism» virtual. Mă tem că aceste mutații nu vor rezolva problema de fond a politicii noastre externe, și anume credibilitatea zero a procesului de reforme de la Chișinău. Credibilitate zero în eliminarea schemelor de corupție. Credibilitate zero a reformei justiției. Credibilitate zero a dorinței de a dezvolta economia țării prin crearea unor condiții corecte pentru investitorii străini necesari pentru a dezvolta țara noastră și pentru a crea locuri de muncă sigure și bine plătite. La preocupările crescânde ale partenerilor noștri externi începe să se adauge și suspiciunea că alegerile din toamnă nu vor fi nici libere, nici corecte, pentru că se va încerca fraudarea acestora prin voturile din regiunea transnistreană și prin tactici de minimizare a votului în diaspora”, mai spune Nicu Popescu.
Federalizarea Republicii Moldova era, în ochii multor specialiști, unul dintre obiectivele Rusiei. De altfel, în anul 2003, Dmitri Kozak lansa o propunere de memorandum cu același nume, ce viza o așa-zisă soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea unui stat moldovenesc federal asimetric.
Cu toate acestea, în septembrie 2019, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a explicat că „federalizarea” este o „țintă falsă” și că adevărata miză a Moscovei în relație cu Chișinăul este definirea unui statut special pentru Transnistria. Anterior acestei declarații, el sublinia că o conturare a unui statut special pentru o porțiune din teritoriul unui stat vizează, în realitate, controlarea întregului prin părți sau, și mai plastic, „o coadă care dă din câine”.
„Federalizarea nu mai e un subiect pentru nimeni în momentul acesta. Să ataci acum federalizarea, înseamnă să ataci ținte false. Problema este statutul specialal al Transnistriei pe care nimeni nu ni-l definește… Când se purcede la negocierea statutului special – înainte, în timpul sau după plecarea trupelor ruse din Transnistria?”, s-a întrebat Dungaciu, în septembrie 2019, potrivit Jurnal.md.