Victorie pentru Macron la Paris. Bugetul Franței a trecut în Parlament. Guvernul Lecornu a supraviețuit la două moțiuni de cenzură

Bugetul Franței pentru anul 2026 a fost adoptat, după ce guvernul condus de Sebastien Lecornu a supraviețuit la două moțiuni de cenzură introduse împotriva sa,

Bugetul Franței a trecut de Parlament

Guvernul condus de premierul Sebastien Lecornu a reuşit luni, 2 februarie, să treacă prin parlament bugetul Franței pentru anul în curs. Pentru a-și promova legea, premierul francez a recurs la o procedură parlamentară fără vot, similară asumării răspunderii. Lecornu a reușit să-și impună bugetul cu costul unor concesii făcute socialiștilor, după cum relatează EFE.

Sebastien Lecornu a recurs la un mecanism constituţional pentru a ocoli un vot în parlament pentru legea bugetului. Această procedură la expus moţiunilor de cenzură, iar fără un sprijin majoritar, guvernul a cedat însă în faţa unor cereri ale Partidului Socialist. Lecornu a acceptat creșterea cheltuielilor sociale şi a impozitelor pentru companii.

Una dintre aceste concesii priveşte impozitul excepţional aplicat marilor companii. Prevăzută iniţial doar pentru anul 2025, măsura va fi menținută și în acest an. Marile companii vor fi taxate cu 20,6% pentru veniturile cuprinse între 1,5 şi 3 miliarde de euro şi cu 41,2% pentru venituri de peste 3 miliarde de euro.

În urma procedurii, guvernul francez s-a confruntat cu două moțiuni de cenzură introduse de partidele de stânga și de extrema dreaptă. Prima moţiune, inițiată de stânga, cu excepţia socialiştilor, a primit 260 de voturi.. Cea de-a doua moțiune, a extremei dreapta, a strâns  numai 130 de voturi. Pentru demiterea guvernului, parlamentarii opoziției trebuiau să treacă pragul de 289 de voturi parlamentare.

Franța se confruntă cu un deficit ridicat

Bugetul Franței trebuie ajustat, treptat, pentru a reveni la 3%, nivelul stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE. În 2025, deficitul bugetar a fost estimat la 5,4% din PIB. Acum, guvernul Lecornu trebuie să impună măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor. Guvernul a prezentat anul trecut planuri cu astfel de măsuri, dar nu a reușit să le promoveze.

Măsurile de austeritate au amplificat nemulţumirea populară faţă de clasa politică şi în special faţă de preşedintele Emmanuel Macron. Politician liberal de centru, acesta a ajuns la o cotă de popularitate foarte mică. El este la cel mai scăzut nivel de popularitate de la preluarea mandatului, în 2017.

Pentru anul în curs, guvernul francez s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB. O astfel de traiectorie ar permite revenirea, în 2029, la un deficit situat la 2,8% din PIB.