Fenomenul El Nino ar putea reveni în a doua jumătate a acestui an, crescând riscul unor temperaturi globale record, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Conform Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din SUA, există o probabilitate de 50%-60% ca El Nino să apară între lunile iulie și septembrie. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) va publica propria prognoză actualizată marți, la Geneva.
El Nino (“copilul”) și La Nina reprezintă două faze opuse ale Oscilației Sudice El Nino (ENSO), un fenomen natural ciclic din Pacificul ecuatorial.
În secolul XIX, pescarii din Peru și Ecuador au inventat termenul El Nino pentru a descrie apariția unui curent oceanic neobișnuit de cald, care reducea capturile de pește. La Nina descrie efectul opus, iar între cele două există o perioadă neutră.
El Nino se declanșează atunci când vânturile alizee, care în mod normal împing apele calde ale Pacificului spre vest, se slăbesc. Astfel, apele calde se deplasează spre estul Pacificului, în zona Ecuatorului, afectând distribuția căldurii și a precipitațiilor la nivel global.
Această modificare a temperaturii apei de suprafață schimbă modelele meteorologice și vânturile, iar anii El Nino sunt frecvent printre cei mai călduroși înregistrați.
“În condiţii identice, un episod tipic El Nino tinde să provoace o creştere temporară a temperaturii medii globale de aproximativ 0,1–0,2 grade Celsius”, explică Nat Johnson, meteorolog la NOAA, pentru AFP.
El Nino apare la intervale de 2–7 ani și generează, în general, secetă în Asia de Sud-Est, Australia, Africa de Sud și nordul Braziliei, și precipitații abundente în Cornul Africii, sudul SUA, Peru și Ecuador.
Ultimul El Nino a avut loc în perioada 2023–2024, cei doi ani fiind cei mai călduroși înregistrați, urmați de 2025. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a declarat în ianuarie pentru AFP că 2026 ar putea fi “un alt an record” dacă fenomenul se va repeta.
Tido Semmler, climatolog la Serviciul meteorologic din Irlanda, avertizează: “Atmosfera globală are nevoie de timp pentru a reacționa la El Nino. Cu toate acestea, 2026 ar putea fi cel mai cald an înregistrat, chiar și fără El Nino, din cauza tendinței de încălzire globală”.
La Nina produce efecte contrare El Nino. Acesta aduce mai multe precipitații în Australia, America Centrală, India, Asia de Sud-Est, Africa de Sud și nordul Braziliei și mai puține precipitații în anumite regiuni din America de Sud și sudul SUA.
Cel mai recent episod El Nino, început în decembrie 2024, a fost slab și a lăsat loc unei faze neutre până în aprilie 2025. Cu toate acestea, 2025 s-a clasat pe locul al treilea în topul celor mai călduroși ani, din cauza concentrației ridicate de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane.
NOAA a introdus în februarie o metodă modernă de monitorizare, Indicele Relativ Oceanic Nino (RONI), care compară temperatura din Pacific cu restul tropicelor, înlocuind vechiul Indice Oceanic Nino (ONI). RONI oferă o imagine mai clară și mai fiabilă asupra evoluției El Nino și La Nina în timp real.