Tradiții și obiceiuri de Paște. Află cum se sărbătorește Învierea Domnului la evrei, catolici și ortodocși

Învierea Domnului se serbează prin numeroase obiceiuri, atât în funcție de zona de proveniență cât și de cultul religios. Deși pentru toți credincioșii Paștele simbolizează Înviereal lui Iisus, la catoligici, ortodocși și evrei sunt tradiții și obiceiuri de Paște diferite. În funcție de cultul religios oamenii vopsesc ouă, mănâncă miel sau își stropesc casa și straiele de sărbătoare.

În anumite zone ale României, în funcție de religia locuitorilor, Paștele se sărbătorește în mod diferit sau chiar la o altă dată față de cea stabilită în calendarul ortodocs. De-a lungul istoriei, obiceiurile străvechi ce marchează Învierea Mântuitorului s-au schimbat, așa că în zilele odată cu Sărbătorile Pascale vin și unele tradiții de care poate că cei mai mulți dintre noi nici nu au auzit. Iată cum se sărbătoreștele Înviere și ce tradiții și obiceiuri se repectă în România, în funcție de religie:

Tradiții și obiceiuri de Paște la ortodocși

În România, ortodocșii repectă cu strictețe câteva tradiții de Paște, pe care fiecare dintre noi le-a învățat în familie, din generație în generație. Una dintre cele mai cunoscute și cu siguranță respectate tradiții este vopsirea ouălor roșii, în Vinerea Mare.

Legenda veche, pe care fiecare dintre noi a auzit-o la bunici sau străbunici spune că Maica Domnului, venită să își plângă fiul răstingnit, a așezat coșul cu ouă la picioarele Domnului Iiisus, iar acestea au fost înroșite de sângele ce picura din rănile Mântuitorului.

După ani și ani de tradiție, timp în care ouăle de pe masa de Paște a românilor au fost doar roșii, gospodinele au găsit modalități ingenioase de a le colora, în mod natural și în alte nuanțe. Vopsitul ouălor cu foi de ceapă, de varză sau chiar de spanac este un truc pe care îl poți folosi în bucătărie dacă vrei să ai o masă îmbelșugată și admirată.

În Noaptea de Înviere, ortodocșii merg în biserici pentru a primi lumina sfântă, o altă tradiție îndelung respectată de către poporul român. Credincioșii aprind, în timpul slujbei de Înviere, lumânări cu lumina sfântă pe care preoții o aduc din altar.

În funcție de zonele țării, Slujba de Înviere poate dura mai puțin, în timp ce în alte zone ritualul se încheie înspre dimineață.

Mielul este servit pe masa de Paște a ortodocșilor, iar acesata este o tradiție bine cunoscută. Uneori, gospodinele și mesenii preferă carnea de ied, fiind mai ușoară și mai slabă ca cea de miel, dar la fel de gustoasă.

Tradiții și obiceiuri de Paște la catolici

Paștele catolic și cel ortodocs se sărbătoresc, de cele mai multe ori, la date diferite. Aceasta schimbare datează, după cum relatează RomaniaTV.net încă de la 1054, din timpul Marii Schismea Bisericii creștine. Data în care este celebrată Învierea Domnului Iisus se calculează diferit pentru că Biserica Catolică se orientează după calendarul Gregorian. Bazându-se pe luna plină ecleziastică, catolicii calculează dată la care se sărbătorește Paștele, însă între cele două culte nu a existat niciodată diferență mai mare de o săptămână sau două.

O altă tradiție bine cunoscută de Paște, în rândul catolicilor, este stropirea. Tradiția a fost adoptată și în țara noastră, în Ardeal, însă își are originea în Germania. Realizată fie cu apă fie cu parfum, stropirea marchează purificarea creștinilor.

În anumite zone ale Germaniei, fântânile sunt împodobite cu ouă înroțite și flori, pentru a sărbătorii cum se cuvine evenimentul. Nemții practică această tradiție în amintirea Zeiței Fertilității și a primăverii, „Oster”, iar de aici vine și denumirea de „Ostern” care se traduce precum Paștele românesc.

Tradiții și obiceiuri de Paște la evrei

Evreii sărbătoresc „Pesahul”, eveniment ce marchează eliberarea acestora din robia egipteană. Tradițiile pe care evreii le respectă de Paște seamănă remarcabil de mult cu obiceiurile crștinilor. Evreii consumă carne de miel cu pâine nedospită timp de 7 zile, însă nu înroșesc ouă cu ocazia acestei sărbători. Miele este sacrificat doar între orele 15:00 și 17:00.

Mesele evreilor de Pesah mai sunt ornate cu frunze de pătrunjel și leuștean, care au o puternică semnificație în cultura lor. Aceste plante simbolizează viața grea și presărată de chinuri pe care evreii au dus-o în cei 430 de dominație egipteană. Mirelea este la rândul său consumată la mesele evreilor pentru a simboliza scalvia în construcții la care acest popor a fost supus de către egipteni, relatează Libertatea.ro.