ATOP, sinecura costisitoare pusă la dispoziția baronilor locali. Risipa ajunge la milioane de euro

Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP) este una din structurile înființate la nivel județean care nu-și justifică nici existența și nici indemnizațiile uriașe pe care le încasează membrii săi. Prin desființarea structurii, posibilă în câteva zile, statul ar economisi o sumă cuprinsă între 15 și 20 de milioane de lei pe an.

În contextul măsurilor ce ar trebui adoptate pentru corectarea deficitului bugetar, politicienii vorbesc de necesitatea reducerii cheltuielilor publice. Când se referă la reducerea cheltuielilor bugetare, comunicatorii partidelor fac referire, în intervențiile din spațiul public, la structurile aparatului central: ministere, agenții, companii de stat etc. Iar toți au în vedere, în cele mai multe cazuri, concedierea funcționarilor.

Nu se vorbește aproape deloc despre risipa uriașă de bani publici care se face la nivelul autorităților locale, primării și consilii județene. Sub pretextul autonomiei locale, fără un control financiar eficient – Curtea de Conturi a ajuns un fel de sperietoare de care nu se teme nimeni – primarii și președinții de consilii județene aruncă cu banii în toate direcțiile

În județe orice este posibil, de la finanțarea unor companii fără activitate sau a unor asociații sportive falimentare, cheltuieli de promovare în mass-media, spectacole și evenimente costisitoare dedicate unor evenimente locale, achiziții de lucrări, bunuri și servicii nejustificate, la prețuri supraevaluate pentru clientela locală de partid etc. O simplă consultate a portalului electronic de achziții publice SICAP poate stârni indignarea oricui.

Risipa de bani publici la nivel local este cunoscută la cel mai înalt nivel, însă nici PSD, nici PNL, nici UDMR, partide care au cei mai mulți primari și președinți de consilii județene nu au nici un interes să-i pună capăt. Aceasta dintr-un simplu motiv, puterea lor se bazează pe aleșii locali și pe clientela acestora, finanțată din bani publici.

Bolojan susține desființarea ATOP

În urmă cu câteva zile, Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, dădea ca exemplu de structură nejustificată, Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP). Este o sinecură ce funcționează din 2002, la dispoziția președinților de consilii județene, ai cărei membri sunt plătiți cu indemnizații lunare.

„Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus Ilie Bolojan, fost președinte de Consiliu Județean, pe 2 iunie.

ATOP a fost înființată de guvernul Adrian Năstase, prin Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române:

„La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii”.

Cum funcționează structura

Prin Hotărârea de Guvern nr. 787 din 25 iulie 2002 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică. Conform acestui regulament, ATOP „asigură, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică”. Sunt 42 asemenea structuri, la nivelul fiecărui județ și al Primăriei Generale a Municipiului București.

Conform legii, din ATOP fac șeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Politistilor, un subprefect, șase consilieri județeni/consilieri generali, şeful Poliției Locale și trei reprezentanţi ai comunităţii, desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean.

O structură ATOP este formată, de regulă din 15 – 16 membri, chiar 20 de membri, la nivelul unui județ. Ei se întrunesc în ședințe lunare pentru care sunt remunerați cu o indemnizație calculată în funcție de salariul președintelui consiliului județean / al primarului general.

Fiind o structură consultativă, ATOP nu poate lua nici o decizie și nu poate impune nici o strategie de combatere a infracționalității la nivel local. De altfel, hotărîrea nr 787 este foarte clară în acest sens: „Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competente în problemele operative ale poliţiei”. Structura poate face doar recomandări sau transmite, autorităților judiciare sesizările primite de la cetățeni.

ATOP, sinecură la dispoziția baronilor locali

Presa locală din mai multe județe a relatat, de-a lungul anilor, cum este folosită ATOP, de președinții consiliilor județene, baronii locali, pentru a-și asigura loialitatea consilierilor sau pentru a-și răsplăti clientela. De regulă, sunt propuși reprezentanți ai partidelor pe votul cărora se bazează baronul județean. Aceasta pentru că un loc este remunerat cu o sumă cuprinsă între 10% și 30% din indemnizația președintelui consiliului județean.

Astfel, ca medie la nivel național, un membru al structurii câștigă, la pentru participarea la o ședință lunară, cam 2.000 – 2.500 de lei net. Există și județe, așa cum este Vrancea, în care indemnizația depășește 3.200 de lei, lunar.

Conform unor estimări făcute de USR, în baza unor date colectat în 2020, anual, cheltuielile cu salarizarea membrilor ATOP, la nivel național, ajungeau undeva la 10 milioane de lei. În prezent, dacă ținem cont de indexări și actualizări, suma ajunge undeva la 15.000.000 de lei pe an. Înmulțind cu patru ani, cât durează un mandat, se ajunge la 60.000.000 de lei pe an. Bani care ar putea fi economisiți.

În 2021, USR a propus un proiect legislativ pentru desființarea ATOP, însă a fost blocat, având în vedere interesele politice la nivel local. În urmă cu câteva zile, încurajați și de declarațiile lui Ilie Bolojan, reprezentanții partidului au cerut Comisiei de apărare să dea raport favorabil și conducerii Camerei Deputaților să introducă proiectul pe ordinea de zi a plenului pentru a fi votat în regim de urgență.

Participarea în ATOP pe bază de voluntariat

În contrapondere la proiectul promovat de USR, de desființare a ATOP, de la Cluj, se propune ca membrii structurii să nu mai fie remunerați. Consilierul județean Bashar Molhem, ales ca președinte ATOP, este de părere că indemnizațiile trebuie eliminate.  ATOP ar trebui să-și desfășoare activitatea pe bază de voluntariat.

„Dacă facem un calcul, la nivel național statul cheltuie anual 20 de milioane de lei pentru ATOP-uri. De la înființarea lor, suma totală a trecut de 200 de milioane de lei. Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli. În unele județe ATOP-ul cheltuiește mai mult, în unele mai puțin. Ce pot să vă spun în privința Clujului este că indemnizațiile sunt deja printre cele mai mici din țară: un procent de 7,5% din salariul președintelui consiliului județean. În alte județe, procentul ajunge chiar la 30%, adică un membru ATOP poate încasa și 3.000 de lei pe lună, pentru câteva ședințe”, spune Bashar Molhem.

Politicianul clujean spune că, împreună cu președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, la Cluj se va găsi o formulă ca membrii ATOP să-și desfășoare activitatea fără a mai primi indemnizație.

Chiar și așa, dacă se dorește economisirea celor 15 – 20 de milioane de lei, eliminarea indemnizațiilor trebuie să se facă tot printr-o lege adoptată în parlament. Altfel, dacă nu va fi schimbată legea, iar măsura va fi lăsată la mâna președinților de consilii județene, acest lucru nu se va întâmpla deoarece nu există interes politic, iar indemnizațiile de 2.000 – 2.500 de lei reprezintă singura rațiune de a funcționa a ATOP