Bolojan a detaliat reforma pensiilor speciale: O pensie medie în justiție e acum circa 5.000 de euro, în vreme ce pensia medie e undeva la 500-600 euro. Propunem creșterea vârstei de pensionare și un alt fel de calcul al pensiei (VIDEO)

Premierul Ilie Bolojan (PNL) susține, marți, o conferință de presă pe tema reformei pensiilor speciale.

Declarațiile lui Bolojan:

• Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru 3 cauze neîndeplinite din PNRR, dintre care peste 230 de milioane sunt sumele reținute ca România să rezolve această problemă. Mai e vorba și de operaționalizarea AMEPIP și transparența privind Consiliile de Administrație. Ca să le putem rezolva avem nevoie de fonduri.
• Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, deci apare o nedreptate socială. Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție.
• Când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumulat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult mai bună.
• Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una e ieșirea la pensie prea repede. Suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47-48-49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E și o problemă de sustenabilitate în anii următori, că nu mai avem oameni care să-i înlocuiască. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
• A doua problemă e că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative: am avut ani, înainte de 2020, când din cauza formulei din lege, anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamna mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care e total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”.
• Suntem în situația în care o pensie medie în justiție e de aproximativ 25.000 de lei – 5.000 de euro net. O pensie medie în România e undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
• A treia problemă, care nu e rezolvată acum, că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă. Această situație ne-a făcut să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, condiții vătămătoare sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
• În urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României au trebui să plătească circa 10 miliarde de lei diferențe salariale. S-au făcut parțial eșalonări, iar cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate.
• Ce propunem? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de azi, propunem 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie.
• Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor din țările UE. În afară de ușoare diferențe, pot să spun că vârsta de pensionare e de 65 de ani în aproape toate țările UE. În ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii 4-5 ani de activitate. Din această medie, există calculat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
• Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate, dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net. O valoarea care oricum e la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
• Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
• Urmează să discutăm, să vedem dacă sunt sugestii de modificări, iar săptămâna viitoare să avem pachetul gata.