Bulgaria face încă un pas spre aderarea la euro. Romania a eșuat de patru ori în acest demers

Bulgaria mai face un pas spre aderarea la moneda unică europeană, obiectiv pe care și-a propus să-l atingă la 1 ianuarie 2026. România, o țară stabilă din punct de vedere politic, a ratat de patru ori țintele de aderare.

Deși, din punct de vedere politic, țara vecină se confruntă de mulți ani cu o situație de instabilitate, în plan economic și fiscal-bugetar, lucrurile stau pe dos. Cele șapte rânduri de alegeri anticipate, din ultimii ani, nu au afectat stabilitatea fiscal-bugetară a țării. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în România, unde coaliția PSD-PNL a asigurat stabilitatea politică, dar a adus țara în pragul colapsului fiscal-bugetar.

Solicitarea a fost semnată de guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei (BNB), Dimitar Radev, şi de ministrul de Finanţe, Temenuzhka Petkova. Anunţul de la Sofia vine în urma unei decizii, adoptate în iulie 2024 de Adunarea Naţională, menită să accelereze procesul adoptării euro. Cererea a fost adresată şefului Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, şi preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acest demers reprezintă un pas important pe care Bulgaria îl face către adoptarea monedei unice europene. Rapoartele extraordinare de convergenţă, vor evalua dacă Bulgaria îndeplineşte criteriile economice şi monetare necesare pentru a deveni membră a zonei euro. În baza acestor evaluări, va fi luată o decizie finală, de către liderii statelor din zona euro. Decizia implică evaluări din partea BCE, CE, ECOFIN, Eurogrup şi Parlamentul European.

Premierul Bulgariei, Rosen Zhelyazkov, a subliniat importanţa acestor rapoarte. El și-a exprimat încrederea că ţara îndeplineşte condiţiile şi este pregătită pentru tranziţia la euro până la 1 ianuarie 2026. Prim-ministrul a declarat că se fac eforturi pentru a rezolva problema economiei „gri” și pentru a îmbunătăţi transparenţa bugetară. Sunt în vigoare măsuri necesare pentru a clarifica şi a reduce activitatea economică neoficială.

Diferența dintre Bulgaria și România

Spre deosebire de Bulgaria, care a avut șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii ani, România se bucură de stabilitate politică. Aceasta este asigurată, din 2021, de guvernare PSD – PNL. Pe de altă parte, după trei ani de stabilitate politică, România a ajuns în pragul colapsului fiscal-bugetar.

România a înregistrat un nivel al inflației de 5,3%, în ianuarie 2025. Este cea mai mare din Uniunea Europeană, după Ungaria (5,7%) un stat de asemenea, foarte stabil politic, cu Victor Orban care se menține la putere, neîntrerupt din 2010, dar cu mari probleme economice. Deficitul bugetar a ajuns la 8,65%, iar guvernul Ciolacu a cerut, Comisiei Europene, un termen de grație de șapte ani pentru a-l readuce sub 3%.

Pentru românii de rând este o perioadă mai mult decât dificilă, cu majorări de taxe și impozite, scumpirii, înghețări de pensii. Un sacrificiu pe care politicienii l-au impus populației în această perioadă de stabilitate politică.

România a ratat toate țintele de aderare la euro

Țara noastră a ratat, în patru rânduri ținta de aderare la moneda unică europeană. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, țara noastră și-a propus ca primă țintă de aderare la euro anul 2014. Ulterior, în 2012, guvernatorul BNR susținea că o țintă posibilă ar fi 2015. Nici aceasta nu a fost atinsă. În 2014, premierul (PSD) Victor Ponta a fixat ca obiectiv pentru aderarea la moneda unică europeană data de 1 ianuarie 2019. Acest lucru presupunea ca România să îndeplinească criteriile de convergență și să intre în mecanismul ratelor de schimb în 2016.

În 2016, în timpul guvernării Dacian Cioloș, România îndeplinea trei din cele patru criterii de la Maastricht pentru aderarea la euro: stabilitatea preţurilor, finanţele publice şi dobânzile pe termen lung. Rămânea, în sarcina următoarei guvernări – asigurată de PSD, începând din 2017 – îndeplinirea ultimului criteriu, legat de cursul de schimb. În plus se mai adăuga o condiție a CE, de armonizare a legislației națională cu cea europeană.

După 2017, guvernele PSD care au urmat, Grindeanu, Tudose și Dăncilă, au îngropat subiectul. În 2018, Viorica Dăncilă propunea ca noua țintă de aderare să fie 2024. În același an, Comisia Europeană venea cu un nou raport care arăta că România era cea mai puțin pregătită țară pentru a adera la euro.

A urmat pandemia din 2019, coaliția de guvernare PSD – PNL – UDMR (a stabilității politice), care trebuia să asigure redresarea economică, iar guvernanții au abandonat cu totul subiectul euro. La finalul lui 2024, în locul îndeplinirii criteriilor de convergență, guvernul Ciolacu se lăuda cu un deficit de aproape 9% și un eșec al politicilor economice și al PNRR