Când ar putea fi aplicată noua Lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru: „Nu s-a lucrat mare lucru până acum”

Dragoș Pîslaru, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că noua Lege a salarizării ar putea fi aplicată abia din vara anului viitor, adică termenul maxim permis de Comisia Europeană, deoarece „nu s-a prea lucrat mare lucru până acum pe ea”.

De precizat că, potrivit angajamentelor inițiale asumate de România în PNRR, noua Lege a salarizării trebuia să fie gata încă din primăvara anului 2023.

Pîslaru, despre noua Lege a salarizării

„Având în vedere faptul că legea salarizării nu s-a prea lucrat mare lucru până acuma pe ea – și culmea e că personal am trecut prin acest exercițiu în 2016, când am pregătit un draft care n-a mai fost luat în calcul pentru că s-a decis politic o altă variantă – am reușit să discutăm. Colegii din minister au discutat deja cu Comisia Europeană să fie împinsă pentru anul viitor, în vară, adică cumva la maximul termenului posibil”, a declarat Dragoș Pîslaru, pentru Digi24.

Boloș: PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce

Marți seară, Marcel Boloș, predecesorul lui Pîslaru, a explicat într-un amplu mesaj cum a evoluat implementarea PNRR, de ce am ajuns „într-un moment de răscruce” și cum mai poate fi salvat, totuși, acest plan.

„PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce. De acest plan depinde în mare măsură modernizarea României – prin reforme, prin investiții, prin reconstruirea încrederii în capacitatea statului de a livra”, a susținut fostul ministru, pe Facebook.

Boloș a mai notat în postarea sa că ne confruntăm cu „două categorii enorme de risc”:

„1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene și ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanțare ieftină a investițiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% – 2%, nu 8% cum ne împrumutăm;

2. Riscul ca învestiții de 26,9 miliarde euro (diferența dintre valoarea contractelor de finanțare de 46,9 miliarde euro și noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanțare sau să fie continuate cu surse de finanțare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”.