ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 // 14 pentru Cotroceni – Cine sunt cei 5 candidați care au șanse pentru turul II (FOTO)

Românii sunt așteptați la urnele de vot pentru această duminică, 10 noiembrie, pentru a își alege președintele ce îi va conduce pentru următorii 5 ani de zile. Votul a început încă de vineri în diaspora unde românii au, în premieră, trei zile la dispoziție pentru a se prezenta la urne.

VEZI LISTA SECȚIILOR DE VOTARE DIN DIASPORA – UNDE VOTEAZĂ FIECARE ROMÂN DIN STRĂINĂTATE

În total, 14 candidaturi au fost validate pentru cursa pentru Palatul Cotroceni. Cu toate acestea, doar 5 contează în lupta pentru a obține cât mai multe voturi pentru a ajunge în turul 2.
B1.ro vă redă mai jos ce trebuie să știți despre fiecare candidat în parte:

Politică - 12 dec, 23:34

Daniel Funeriu: Da, vreau să candidez la Președinția României. Partidele majore nu mai vorbesc cu românii. Oamenii au probleme legitime

Klaus Iohannis

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Principalul favorit este președintele în funcție Klaus Iohannis. Acesta și-a anunțat intrarea în cursă pentru un nou mandat încă din 23 iunie 2016.

„Sunt ferm hotărât să candidez pentru încă un mandat de președinte al României”, a fost anunțul scurt făcut de Klaus Iohannis într-o deplasare la Sibiu.

La fel ca în cursa pentru primul mandat, Klaus Iohannis se bucură de sprijinul Partidului Național Liberal în aceste alegeri prezidențiale.

În vârstă de 60 de ani, Klaus Iohannis a fost primar al Sibiului între 2000 și 2014, momentul alegerii ca președinte. În 2013 a trecut de la Forumul Democratic al Germanilor la PNL, fiind propus de Crin Antonescu drept ministru de Interne și vicepremier, lucru ce s-a lovit de refuzul premierului de atunci Victor Ponta, fapt ce avea să se soldeze și cu ruperea USL.

După eșecul PNL de la alegerile europarlamentare, Klaus Iohannis l-a înlocuit pe Crin Antonescu în fruntea PNL și avea să candideze și să câștige alegerile prezidențiale din 2014 în fața lui Victor Ponta.

Viorica Dăncilă

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Partidul Social Democrat va merge în alegerile prezidențiale din acest an pe mâna Vioricăi Dăncilă. După ce tot mandatul său a fost marcat de figura lui Liviu Dragnea, aceasta a preluat conducerea formațiunii ca urmare a condamnării la închisoare a fostului lider social-democrat.

Viorica Dăncilă a devenit membru al PSD în anul 1996, în organizația din Teleorman a PSD. De-a lungul anilor a deținut poziții atât în cadrul PSD, cât și în cadrul administrației locale. A fost consilier local și consilier județean, până în anul 2009, când a fost aleasă ca europarlamentar.

Din acest moment a activat în Parlamentul European până în ianuarie 2018 când a fost aleasă de Liviu Dragnea pentru a conduce Guvernul după ce PSD și-a înlăturat al doilea prim-ministru în aproximativ un an.

Deși inițial anunțase că nu intenționează să fie candidatul PSD în alegerile prezidențiale, aceasta a a revenit asupra deciziei afirmând că răspunde la apelul celor din formațiune care îi cer acest lucru.

Validarea sa drept candidat a fost confirmat în Congresul din 24 august fără supunere la un vot, doar prin ridicare de mâini într-o procedură care a durat două secunde.

Aceasta a primit o lovitură teribilă în campania electorală după ce în 10 octombrie a fost demisă din fruntea Guvernului prin moțiune de cenzură, iar în 4 noiembrie a învestit noul executiv condus de Ludovic Orban.

Numeroși analiști susțin că prin candidatura Vioricăi Dăncilă, PSD poate ating un record negativ, și anume să rateze pentru prima dată în istorie accesul în turul doi.

Dan Barna

Foto: Facebook/ Dan Barna

Alianța USR-PLUS va merge în alegerile prezidențiale cu candidatura lui Dan Barna. Președintele USR a fost concurat de liderul PLUS, Dacian Cioloș, pentru desemnare, iar în finala alianța a decis să meargă pe tandemul Barna-președinte, Cioloș-premier.

„România are o revoluție neterminată și este datoria noastră să transformăm libertatea pe care ne-au dat-o părinții noștri și în bunăstare, în bucuria și dorința de a trăi în această țară. Am mare încredere în cetățenii României și sunt sigur că vom merge împreună la victorie pentru că miza reală este ca România să se schimbe. Așa nu se mai poate!”, spunea Dan Barna în momentul lansării candidaturii.

Acesta a subliniat că își dorește să ajungă în turul doi alături de Klaus Iohannis pentru ca românii să aibă în sfârșit un scrutin prezidențial în care să voteze pentru oameni și proiectele lor și nu să dea doar un vot împotriva.

Dan Barna a devenit deputat în urma alegerilor parlamentare de la finalul lui 2016, iar din octombrie 2017 a preluat și conducerea USR după ce Nicușor Dan și-a anunțat demisia, nemulțumit de poziția formațiunii împotriva referendumului pentru familie.

Înainte de alegerile europarlamentare, USR a încheiat alianța cu PLUS care avea să fie cea care acum îi susține candidatura lui Dan Barna.

Mircea Diaconu

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Mircea Diaconu şi-a anunţat pe 25 august intrarea în cursa pentru Cotroceni, iar imediat, a doua zi, a primit sprijinul lui Ponta şi Tăriceanu, devenind instant un candidat cu şanse pentru un rezultat bun în alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Cu toate că este cunoscut drept un mare actor, Mircea Diaconu nu este un necunoscător al lumii politice. Acesta a fost senator din partea PNL între 2008 şi 2012 şi ministru al Culturii între 7 mai şi 29 iunie 2012.

Apoi acesta a părăsit PNL după un scandal privind un dosar de incompatibilitate deschis de Agenţia Naţională de Integritate, dar a candidat independent în 2014 şi a câştigat un mandat de europarlamentar.

Acesta este un actor care a jucat în zeci de filme apreciate la nivel național, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București și fost director al Teatrului „Nottara” din București.

Acesta va candida drept independent în alegerile prezidențiale, sprijint de ALDE și Pro-România.

Theodor Paleologu

Foto: Facebook/ Theodor Paleologu

Colegiului Național al PMP din 25 august a validat candidatura lui Theodor Paleologu în alegerile prezidențiale. Într-un mesaj postat înainte de această validare, candidatul PMP arată că această cursă electorală o va dedica tatălui său, scriitorul şi om politic Alexandru Paleologu, şi a descris această cursă drept „un imens exercițiu de pedagogie național”.

„În primul rînd mă gîndesc la tatăl meu. Lui vreau să-i dedic marea încleştare care urmează. Vocaţia mea este aceea de educator. Fiind vorba de o campanie prezidenţială, o voi trata ca pe un imens exerciţiu de pedagogie naţională. Campania mea va fi, de fapt, un curs interactiv, pro bono, la scara întregii ţări. Explic toate motivaţiile şi intenţiile mele în scrisoarea pe care am adresat-o tatălui meu”, arăta Paleologu.

De asemenea, Paleologu vorbeşte şi despre un nou mod de a face politică arătând că „după preşedintele jucător şi preşedintele spectator, e nevoie, cred eu, de un preşedinte învăţător”.

Fostul președinte Traian Băsescu arăta că Theodor Paleologu ar putea să îi încurce pe Dan Barna și Călin Popescu Tăriceanu și să producă surpriza de a ajunge în turul doi unde oricine are șanse de victorie.

Theodor Paleologu a fost deputat din partea PDL între 2008 și 2012, iar între decembrie 2008 și decembrie 2009 a deținut funcția de ministru al Culturii. Înainte, a fost ambasador al României la Copenhaga, și ulterior la Reykjavík, dar a renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008.

Pe 3 februarie 2014, Paleologu a anunțat că a demisionat din PDL, iar în 2015 se alătura PNL de unde avea să fie exclus în iunie 2016 pentru critici la adresa conducerii.

În ianuarie 2013 a fondat Casa Paleologu, școală privată în cadrul căreia ține și găzduiește cursuri în domeniile umaniste.

Cei 9 candidați fără șanse din alegerile prezidențiale:

Kelemen Hunor – președinte UDMR, la a treia candidatură în alegerile prezidențiale. Este deputat din partea UDMR din 2000 şi a mai fost ministru al Culturii între decembrie 2009 şi aprilie 2012, respectiv martie 2014 şi noiembrie 2014.

Ramona Ioana Bruynseels – candidează cu sprijinul Partidul Puterii Umaniste, controlat de Dan Voiculescu, unde mai activează şi fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. A fost consiliera premierului Viorica Dăncilă, pentru mediul de afaceri, dar a demisionat după alegerile europarlamentare. În guvernarea lui Mihai Tudose a condus Direcţia Coordonare Politici şi Priorităţi, iar în perioada 2015-2016 a fost specialistă în comunicare a fostului vicepremier Gabriel Oprea.

Viorel Cataramă – om de afaceri, susţinut de Partidul Dreapta Liberală, pe care l-a fondat după ce a fost exclus din PNL în urma unui conflict cu Ludovic Orban. A fost senator din partea PNL între 1996 şi 2000, dar şi secretar de stat în cadrul Ministerului Comerţului şi Turismului.

Ninel Peia – fost deputat exclus din PSD pentru declaraţii controversate, şi-a anunţat şi el, în luna iunie candidatura din partea Partidului Neamul Românesc, formațiune ce este cunoscută drept una cu viziune pro-Rusia

Bogdan Stanoevici – candidat independent, director al Circului Metropolitan de Stat. A îndeplinit între martie şi decembrie 2014 funcţia de Ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Guvernul lui Victor Ponta.

Alexandru Cumpănaşu – președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României prin care a obținut numeroase contracte cu statul. A intrat în cursa electorală pe fondul tragediei de la Caracal care i-a adus expunere mediatică.

Cătălin Ivan – fost europarlamentar PSD, va candida cu sprijinul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională, formaţiune înfiinţată după ce a părăsit PSD în urma unui conflict cu fostul lider, Liviu Dragnea.

John-Ion Banu – om de afaceri cu dublă cetățenie, română și americană. Candidează din partea Partidului Națiunea Română

Sebastian-Constantin Popescu – de profesie doctor medic veterinar, candidează din partea Partidului Noua Românie (PNR)