Ministrul Justiţiei, după reacțiile negative la proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale: Ceva imperfect e mai mult decât nimic. Și OUG, și angajarea de răspundere sunt proceduri de legiferare constituționale
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a răspuns criticilor primite la proiectul ministerului de desfiinţare a Secţiei Speciale, precizând că membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt liberi să-l perfecționeze, iar magistrații pot veni și ei cu propuneri. „Ceva imperfect e mai mult decat nimic”, a fost una dintre concluziile lui Predoiu.
Ministerul Justiției a anunțat finalizarea proiectului de lege care prevede desființarea Secției speciale de investigarea a infracțiunilor din justiție. Potrivit acestuia, punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror ar urma să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general. În plus, magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără aviz de la CSM. Aceste două filtre suplimentare nu există în legislația actuală.
Ministrul Justiției a precizat că va reflecta la toate criticile primite și că înțelege „motivele aparente și cele mai puțin vizibile” din spatele acestora.
A scris, mai apoi, că nimic nu împiedică CSM să perfecționeze proiectul ministerului sau asociațiile de magistrați să trimită propuneri de modificare: „La urma urmei, un proiect a fost pus pe masa netedă a CSM, nu direct în Monitorul Oficial, prin OUG, nu direct pe masa și mai netedă a Parlamentului, prin angajare de răspundere. Era mai bine să procedăm direct la intervenție?! O să reflectez și la acest lucru, dacă e cazul să propun Premierului, dacă împrejurările o cer. În fond, și OUG și angajarea de răspundere sunt proceduri de legiferare constituționale”.
Cătălin Predoiu a răspuns apoi criticilor conform cărora, prin acest proiect, creează o superimunitate pentru magistrați:
„Nu e “superimunitate”, e asigurare pentru imparțialitate. Lupta anticorupție și, în general, lupta pentru integritate nu exclud imparțialitatea, nu exclud rigurozitatea. Ba chiar le presupune cu obligativitate.
Cred că este și în interesul DNA să existe aceste filtre pentru ca, într-un timp oarecare, să elimine orice prejudecată și suspiciune că lucrurile vor derapa și apoi “filtrele” vor dispărea.
Pe scurt, MJ avea de ales între a propune reformarea SIIJ sau desființarea ei cu reîntregirea firească a competențelor DNA. Am optat pentru firescul instituțional și am înclinat balanța spre DNA. Odată făcută această opțiune, am avut de ales între a ignora temerile și percepțiile create în anii anteriori în urma “cazului Ploiești” și a altora, sau a ține cont de ele și a reglementa “filtre” procedurale asiguratorii. Am optat să înclin balanța și în cealaltă parte, prin doua “filtre”, Procurorul General și CSM.
În concluzie, celor care spun că CSM ar putea abuza de “filtru”, le răspund: să vedem primul abuz al CSM și MJ va propune eliminarea “filtrului”! Celor care vor păstrarea SIIJ, le adresez următoarele întrebări: cum anchetezi un caz de corupție la 500 de km de București cu 15 procurori staționați în capitală? Există acest interes în magistratură, să anchetăm corupția din magistratură? Au auzit de locurile în care clienții vin la judecata dosarelor civile “împodobiți”, ca să plece fericiți?”.
În finalul postării pe Facebook, Predoiu a scris că toată lumea este liberă să vină cu idei, inclusiv Ministerul Justiției: „Celor care îmi transmit civilizat că, în general, proiectul nu e bun, dintr-o cauză sau alta, le răspund: ceva imperfect e mai mult decat nimic și sunt de acord să îl facem mai bun! CSM, asociațiile, magistrații, analiștii, juriștii, profesorii, jurnaliștii etc, au cuvântul în dezbatere. Avem cu toții dreptul la cuvânt și la opinii, personale sau instituționale. Chiar și Ministerul Justiției”.
Explicațiile vin după ce proiectul Ministerului Justiției privind desființarea Secției Speciale a fost aspru criticat de politicieni, specialiști, jurnaliști și chiar de magistrați, aceștia din urmă înșiși acuzând că s-ar putea crea o superimunitate pentru ei.
Marți, asociațiile „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” au respins proiectul liberalului Cătălin Predoiu, apreciind că acesta consolidează, contrar Constituției, un soi de „impunitate largă” pentru magistrați.
Una dintre principalele voci critice i-a aparținut deputatului USR Stelian Ion, membru în Comisia Juridică:
„Faptul că procurorul general va fi pe viitor singurul care își va putea da acordul pe propunerea de punere în mișcare a unei acțiuni penale față de orice magistrat reprezintă un element periculos. Dincolo de buna intenție cu care a fost făcută această propunere nu trebuie să omitem că procurorul general este în prezent numit politic, iar un asemenea instrument poate genera situații în care doar unii magistrați să fie cercetați, în vreme ce alții să poată fi ocrotiți. Nimeni, dar absolut nimeni, nu poate garanta că acest lucru nu se va întâmpla pe viitor. Nici măcar Ministrul Justiției sau Președintele României. Noi trebuie să creăm un sistem care să evite astfel de situații. Am propus ca numirile procurorilor de rang înalt să fie făcute după modificarea procedurii de numire a procurorilor de rang înalt și după diminuarea substanțială a rolului factorului politic. Graba cu care Guvernul a procedat la selecția procurorilor de rang înalt a fost criticată pe bună dreptate și de către unele asociații ale magistraților.
De asemenea, instituirea unei noi bariere pentru trimiterea în judecată a magistraților, constând în avizul pe care ar trebui să-l dea secțiile CSM, echivalează cu o imunitate specială. Este necesară o astfel de imunitate? Nu cumva cădem dintr-o extremă în alta? Din extema intimidării magistraților de către SIIJ riscăm să cădem în cea a oferirii unei imunități nepotrivite și a unor filtre discutabile.
Ar fi fost de preferat ca proiectul să se rezume strict la desființarea SIIJ, fără a se introduce elemente noi care pot compromite întregul demers”, a explicat Stelian Ion, pe Facebook.