Cele mai controversate momente din mandatul lui Meleşcanu la Externe: De la scandalul Ambasadei din Israel, la votul din diaspora şi numirile controversate din diplomaţie

EXCLUSIV ONLINE //După 2 ani şi 7 luni în fruntea diplomaţiei româneşti, Teodor Meleşcanu este pe punctul de a-și încheia şi cel de-al treilea mandat de ministru de Externe al României, după ce premierul Viorica Dăncilă a decis remanierea sa şi înlocuirea cu Ramona Mănescu.

Acest mandat a fost marcat de mai multe momente importante, de la scandalul mutării ambasadei din Israel, la pierderea locului în Consiliul de Securitate al ONU, sau la succesul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Dar ce va rămâne probabil în amintire şi ce i-a fost fatal veteranului diplomat de 78 de ani este organizarea alegerilor europarlamentare şi a referendumului din 26 mai, când diaspora a fost din nou umilită fiind nevoită să stea la cozi uriaşe pentru a putea vota, iar foarte mulţi nici nu au reuşit să îşi exercite dreptul pentru că secţiile de votare s-au închis în faţa lor.

Umilirea diasporei la votul din 26 mai

Este a doua oară când Teodor Meleşcanu este implicat într-un scandal privind votul din diaspora, fiind în funcţie şi în timpul turului doi al alegerilor prezindenţiale din 2014 când la fel românii din străinătate au avut mari probleme în a putea vota. Doar că atunci Meleşcanu are scuza că era proaspăt numit în funcţie şi a moştenit toată organizarea de la Titus Corlăţean.

Cu toate acestea, Teodor Meleşcanu a refuzat să îşi asume orice responsabilitate pentru felul în care s-a desfăşurat votul din diaspora susţinând că de vină ar fi declanşarea de către preşedintelui de Iohannis şi a unui referendum cu două întrebări care au mărit timpul de aşteptare. O altă cauză a fost, potrivit lui Meleșcanu, estimarea nerealistă a numărului de alegători, arătând că numărul secţii de votare a fost suplimentat faţă de precedentele scrutine dar acest lucru tot nu a fost de ajuns.

În plus, şeful diplomaţiei a mai aruncat responsabilitatea şi pe românii din diaspora avansând teoria unui „turism electoral” care a dus la formarea de cozi uriaşe la anumite secţii de votare. De altfel, într-un raport al MAE se vorbeşte despre “acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” drept o cauză a producerii cozilor.

De altfel, pentru acest fapt Meleşcanu s-a ales şi cu cerere de demisie din partea preşedintelui Klaus Iohannis, demisie pe care a refuzat să şi-o prezinte

Scandalul mutării ambasadei

Acest al treilea mandat al lui Meleşcanu în fruntea diplomaţiei a fost marcat şi de scandalul mutării ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, mişcare care nu s-a concretizat niciodată dar a reuşit să producă daune uriaşe relaţiei României cu ţările arabe, motiv pentru care s-a pierdut şi votul pentru mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Acesta nu a fost un scandal declanşat de către Meleşcanu ci unul pe care l-a avut de gestionat în urma unei dorinţe a lui Liviu Dragnea. De altfel, fostul preşedinte PSD a fost şi cel care a anunţat această mutare deşi nu deţinea nicio funcţie de decizie privind acest aspect.

Acest anunţ a adus la proteste importante din partea ţărilor arabe şi a compromis poziţia României de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu după zeci de ani în care am fost un factor de echilibru între Israel şi Palestina.

După declanşarea subiectului de către Liviu Dragnea, Ministerul de Externe nici nu a confirmat şi nici nu a infirmat această mutare, mulţumindu-se să facă o analiză privind oportunitatea acestei mutări.
Această analiză nu a fost făcută niciodată public, iar mutarea nu ar fi putut oricum să se realizează deoarece preşedintele Klaus Iohannis a respins din start aprobarea unei asemenea decizii.

Votul ambasadorului român la UE pe Kovesi

Un alt scandal care l-a avut în prim-plan pe Meleşcanu a reprezentat votul acordat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, împotriva Laurei Codruţa Kovesi în concursul pentru numirea la şefia Parchetului European.

Teodor Meleşcanu a afirmat mereu că nu el a fost cel care i-a acordat mandat lui Odobescu pentru a vota împotrivă, dar a refuzat şi să precizeze cine atunci a decis în locul Ministerului De Externe.

În acest scandal, nici George Ciamba, ministru delegat pentru Afaceri Europene, nu a acordat vreun sprijin. Ba mai mult a atras şi amuzamentul tuturor privind felul în care s-a bâlbăit şi a încercat să evite un răspuns când a fost întrebat la Europa FM de acest subiect.

Fiul vitreg, consul la Strasbourg

O altă decizie care a stârnit un scandal şi chiar i-a adus şi o plângere penală o reprezintă numirea fiului său vitreg, Sorin Adrian Pîrvulescu, în funcţia de consul la Strasbourg. Aceasta a venit la pachet cu numirea lui Anton Barbu, fiul colegul de partid Daniel Barbu, drept consul la Edinburgh.

Odată cu declanşarea scandalului, Sorin-Adrian Pîrvulescu a anunţat că renunţă la poziţia primită de la tatăl său vitreg.

Fiica lui Melcu, consul la Torino

O altă numire controversată în diplomaţie românescă o reprezintă Ioana Gheorghiaş, fiica lui „Melcu”, fostul coleg a lui Dragnea şi acţionar la Teldrum, în funcţia de consul la Torino.

Odată ajuns în post, aceasta avea să se remarce prin hainele cu care s-a afişat la un eveniment public. Mai exact, a purtat o rochie neagră, decoltată, și o haină de blană. Tot la acelaşi eveniment a fost prezent şi Valentin Popescu, diplomat la aceeași misiune diplomatică, care a atras atenția prin cămașa descheiată până sub vestă.

Bani pierduţi din vină proprie
România a pierdut la Curtea de Justiție a UE un proces cu Comisia Europeană din cauză că a contestat prea târziu la instanța europeană o decizie pronunțată inițial de Comisie în iunie 2018.

E vorba de corecții financiare aplicate de Bruxelles din cauză că APIA, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, nu și-a actualizat, ani la rând, softul cu declarațiile (ICAS) în baza cărora se fac plățile către agricultori, ieșind din standardele europene.

În iunie 2018, Comisia Europeană a exclus de la finanțare o serie de cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), aplicând corecții de aproape 80 de milioane de euro.

Prin acțiunea de contestare, România ar fi putut să amâne, eventual să obțină diminuarea sumelor de plată, în niciun caz să fie scutită de rambursarea banilor europeni cheltuiți fără respectarea procedurilor decise la Bruxelles.

Responsabil pentru această gafă a fost Radu Canțăr, agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii numit de Ministerul Afacerilor Externe.

Odată numit în această poziţie, Radu Canţăr a fost acuzat că ar acţiona pentru ca Liviu Dragnea să poate câştiga la CEDO procesul intentat României privind sentinţa de 2 ani de închisoare cu suspendare.

Alte gafe celebre ale diplomaţiei româneşti

Ministerul de Externe are un lung şir de alte gafe şi situaţii jenante ce s-au petrecut şi înainte de mandatul lui Teodor Meleşcanu. Un caz celebru este cel al lui Bogdan Aurescu care în 2015 i-a oferit lui F. W. Steinmeier, pe atunci ministru de Externe a Germaniei, o broşură cu harta Franţei acoperită cu drapelul Germaniei.

Adrian Cioroianu a reuşit la rândul său în 2007 să ajungă în centrul unui scandal după ce au apărut imagini de la Roma cu el şi liderul interlop al rromilor Costică Argint. Pe imagini se vede cum Cioroianu i se adresează cu „Să trăiască domnu’ Argint”.

Teodor Baconschi a reuşit la rândul său în 2012 să se facă remarcat când din postura de Ministru de Externe a catalogat protestatarii cu termeni foarte duri precum „mahalaua ineptă”, „forţe extralegale” sau „anarhişti”. Pentru aceste cuvinte, avea să fie imediat demis de către premierul Emil Boc.

În 2014, a fost momentul ca un ambasador să atragă România într-un scandal, Mai exact, Sorin Vasile, ambasadorul României la Erevan, a avut un răspuns uluitor atunci când a fost întrebat la o conferinţă susţinută la Universitatea din Erevan despre „ce este mai important pentru România – legăturile economice și politice cu Turcia sau imperativul moral de a recunoaște Genocidul armean?”

„Vorbind despre evenimentele care s-au întâmplat la începutul secolului trecut, e foarte complicat….care e moralitatea? Să recunoști, OK…Aceasta este o moralitate. Care este moralitatea dintre un cuplu normal…Un cuplu hermafrodit…da? Nu, nu hermafrodit. Homosexual… și cel normali…bărbați și femei, da? Sunt ei OK? Sunt normali, sunt morali. Dar homosexualii sunt morali sau…? Deci, aceleași lucru cu….știți, totul este relativ. Acesta este răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Pentru dumneavoastră, este un subiect de controversă. Pentru un cuplu gay, pentru ei e perrfect, este modelul de familie, da? Gay”, a afirmat diplomatul spre stupoarea tuturor celor prezenţi.

Ministrul de atunci, Bogdan Aurescu, l-a chemat imediat înapoi în ţară pentru a da declaraţii despre cele întâmplate.