Contribuții la asigurări sociale pentru pensionari. Politicienii le doresc, deși CCR le-a respins. Risipa din sistemul public de sănătate

Pensionarii vor fi obligați să plătească contribuții la asigurări de sănătate, începând cu luna iulie, în funcție de nivelul veniturilor pe care le încasează. Este una dintre propunerile care au apărut în contextul negocierilor pe pachetul de măsuri fiscale.

Negociatorii PSD, PNL, USR și UDMR iau în considerare introducerea contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru pensionarii cu venituri de peste peste 2.500 de lei. Susținătorii măsurii justifică propunerea spunând că este nevoie de mai multe fonduri pentru susținerea sistemului public de sănătate.

Argumentul pe care îl bagă în față este că la fiecare asigurat ar exista alți doi sau trei coasigurați (soțul / soția sau părinții care nu au venituri, aflați în întreținerea asiguraților). Este un argument fără susținere reală. De altfel, cei care îl folosesc nu prezintă date statistice care să le susțină punctul de vedere.

Legea prevede, într-adevăr, posibilitatea ca pe lângă asiguratul în sistemul public de sănătate, să mai beneficieze de servicii medicale și coasigurații enumerați mai sus. În realitate, însă, în marea majoritate a familiilor ambii soți lucrează și plătesc contribuții la asigurări de sănătate, la fel ca și părinții, pensionari. Cazurile de coasigurare sunt excepții.

Ce vor să facă partidele

În loc să reformeze sistemul de asigurări de sănătate public, politicienii au ales calea mai simplă, încercând să impună o nouă taxă asupra veniturilor pensionarilor. Conform informațiilor care circulă în spațiul public, pensionarii cu venituri de peste 2.500 de lei vor fi obligați la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), după cum relatează Newsweek. Taxarea, cu 10% va fi impusă asupra diferenței dintre valoarea pensiei și pragul minim de 2.500 de lei:

• La o pensie de 3.000 de lei, contribuția plătită va fi de 50 de lei;
• La o pensie de 4.000 de lei, contribuția plătită va fi de 150 de lei;
• La o pensie de 4.500 de lei, contribuția plătită va fi de 200 de lei;
• La o pensie de 5.000 de lei, contribuția plătită va fi de 250 de lei;
• La o pensie de 5.500 de lei, contribuția plătită va fi de 300 de lei;
• La o pensie de 6.000 de lei, contribuția plătită va fi de 350 de lei.

CCR a respins astfel de măsuri

Taxarea pensionarilor pentru contribuțiile la asigurările sociale de sănătate nu este o idee originală. De-a lungul anilor, în trecut, au mai încercat-o și alții, însă Curtea Constituțională a declarat măsura neconstituțională.

„Prin ordonanţă de urgenţă (de impunere a CASS la pensie – n.red.), nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47, alin. (2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art. 115, alin. (6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă”, se arată în argumentarea CCR din 2022.

Astfel, introducerea contribuției pentru asigurări de sănătate pe pensiile plătite de români ar putea fi contestată din nou, la CCR, iar în baza jurisprudenței, este de așteptat ca măsura să pice la controlul pe constituționalitate.

Sistemul de sănătate are nevoie de reformă

Pe de altă parte, introducerea contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru pensionari, nu garantează accesul acestora la servicii medicale în sistemul public. Este nevoie de o reformă a sistemului de sănătate publică astfel încât plățile să fie centrate pe pacient, iar nu pe unitățile medicale, așa cum se întâmplă în prezent. De altfel, acesta este principalul motiv al risipei foarte mari de fonduri publice, iar nu problema „coasiguraților”.

Teoretic, prin lege, orice plătitor de asigurări de sănătate are dreptul la consultații, investigații și analize gratuite. Realitatea este, însă, cu totul alta, și oricine a avut sau are de-a face cu acest sistem o poate confirma.

Astfel, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul asigurărilor private, când unui asigurat îi sunt decontate cheltuielile, în cazul sistemului public de sănătate lucrurile nu stau așa. Indiferent de suma plătită, sistemul de stată nu-i garantează unui asigurat că va beneficia de serviciile de care are nevoie.

Ineficiența sistemului de sănătate publică

Banii sunt repartizați pe unități medicale, fiecare dintre acestea primind un anumit buget lunar în care trebuie să se încadreze. De regulă, bugetele sunt insuficiente și sunt epuizate în primele zile. Drept care, un asigurat care se prezintă pentru o anumită investigație, să zicem, la jumătatea lunii, va fi pus pe o listă de așteptare. Iar listele de așteptare se întind pe săptămâni sau chiar luni, total neplăcut, mai ales dacă este vorba despre o urgență.

În astfel de situații, asiguratul are la dispoziție o singură opțiune legală, indiferent de suma care îi este reținută de stat, să-și facă investigația contra-cost. Or, în caz de urgență medicală, când investigația îi este absolut necesară pentru diagnosticare, și nu poate aștepta săptămâni sau luni, omul va scoate banii din buzunar, fără ca sistemul public să-i mai deconteze ceva.

Există și situații, în care sistemul public de sănătate „este fentat”, la limita legii. Pentru a evita ca pacienții lor să aștepte cu lunile, să le vină rândul la investigații sau analize anumiți medici, de regulă cei care lucrează în sistemul de stat, apelează la un artificiu. Ei procedează la internări fictive, pentru o zi sau două, timp în care pacienții își fac investigațiile și analizele gratuit.

Cum spitalizarea presupune și alte costuri, deloc mici, în afara celor cu investigațiile, banii rezultați astfel, ajung în anumite buzunare. Totul se face cu acordul tacit al șefilor din Sănătate care știu, dar acceptă acest lucru pentru ca pacienții să poată beneficia, totuși, de investigațiile și analizele pentru care plătesc contribuții.