Corina Crețu: Guvernul a primit 6,5 miliarde din PNRR, dar n-a folosit decât 150 de milioane / Narativul ”ce e bun vine de la miniștri, ce e rău vine de la Bruxelles” e periculos. Din cauza lui, românii nu mai simt beneficiile apartenenței la UE (VIDEO)

Corina Crețu: Guvernul a primit 6,5 miliarde din PNRR, dar n-a folosit decât 150 de milioane / Narativul ”ce e bun vine de la miniștri, ce e rău vine de la Bruxelles” e periculos. Din cauza lui,  românii nu mai simt beneficiile apartenenței la UE (VIDEO)

Guvernul PNL – PSD – UDMR a încasat până acum 6,5 miliarde de euro, prefinanțare și prima tranșă din PNRR, dar nu a folosit decât 150 de milioane, a declarat Corina Crețu, pentru B1 TV. Aceasta a deplâns felul în care a ajuns infrastructura feroviară în România, deși UE ne-a oferit sume absolut uriașe pentru investiții. Și, în vreme ce de banii europeni gratis nu se ating, guvernanții se împrumută la dobânzi tot mai mari, îndatorându-ne pe generații. Dar, cumva, tot Bruxelles-ul e de vină…

Corina Crețu a și remarcat un narativ extrem de periculos în România: „tot ce e bun vine de la miniștri și primari și tot ce e rău vine de la Comisia Europeană și de la Bruxelles”. Eurodeputata acuză faptul că, din cauza acestei propagande, românii au ajuns să nu mai vadă beneficiile apartenenței la UE, deși ele există.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.

România are bani gratis de la UE și nu-i folosește

Din PNRR „s-au cheltuit, din cele 30 de miliarde, doar 150 de milioane de euro și deși la Guvernul României au sosit 6,5 miliarde, adică prefinanțare și prima tranșă, nu s-au facturat decât cele 150 de milioane pentru niște case de marcat. Nimic deocamdată pe domeniul transporturilor.
Căile ferate române trebuie modernizate, iar eficiența administrației și la CNAIR… Sunt constatări și ale Comisiei Europene de când eram comisar european. Puteți găsi scrisoarea mea către dna Viorica Dăncilă, către Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene în care Comisia constată – că nu erau constatările mele, erau experți în spate -dezastrul din aceste agenții.
Din 2007- 2014, primul exercițiu financiar de care România a beneficiat, s-au pierdut două miliarde tocmai în domeniul transporturilor.

Se pot face proiecte. Eu am aprobat Gurasada – Simeria – Arad, 1,2 miliarde de euro, pentru care acum se încearcă fazărim că modernizarea acestor transoane e foarte întârziată. Guvernul cere fazarea și executarea din exercițiul financiar 2021 – 2027”, a declarat Corina Crețu, pentru B1 TV.

Amintim că problema absorbției fondurilor europene din PNRR și precedentul exercițiul financiar se manifestă în contextul în care Guvernul PNL – PSD – UDMR se împrumută la dobânzi tot mai mari, îndatorându-ne pe generații întregi. De asemenea, pretinde că lucrează intens pentru îndeplinirea obiectivelor aferente noii tranșe din PNRR, când n-a cheltuit un euro nici măcar din tranșa deja primită.

„Când eram copil, mă urcam în Gara de Nord la 9 seara și coboram la Jibou, în Sălaj, la 7 dimineața. Acum te urci la 7 seara și cobori a doua zi la 10 dimineața, deci s-a lungit drumul cu 5 ore în plus față de acum 30 și ceva de ani, când mergeam la bunici”, a mai susținut eurodeputata.

Corina Crețu remarcă un narativ extrem de periculos. Cum au ajuns românii să devină eurosceptici, în ciuda ajutorului oferit de UE

„Există acest narativ: tot ce e bun vine de la miniștri și primari și tot ce e rău vine de la Comisia Europeană și de la Bruxelles. E foarte periculos pentru România și deja se vede că românii nu mai simt beneficiile directe ale apartenenței la UE, deși acestea există în fiecare localitate”, a mai declarat Corina Crețu, pentru B1 TV.

Afirmația a fost făcută în contextul în care cel mai recent Eurobarometru a arătat că încrederea românilor în UE s-a prăbușit în ultimii ani, pe fondul pandemiei de coronavirus și a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, deși la nivelul întregului bloc comunitar această încredere a crescut.
Astfel, în 2015, 68% dintre români spuneau că apartenența la UE este un lucru bun, media UE fiind atunci de 54%. Acum, procentul a scăzut la 46% în cazul românilor, dar media europeană a urcat la 62%.