Culisele proiectului imobiliar din Cluj, în care e implicat Maricel Păcuraru, patronul condamnat al Realitatea PLUS / Ce a făcut primăria condusă de Emil Boc pentru dezvoltatorii imobiliari, în vreme ce 10 ani a ignorat comunitatea cea mai săracă din oraș

Proiectul imobiliar Transilvania Smart City a obținut autorizațiile de urbanism și construcție de la Primăria Cluj-Napoca, administrație condusă de Emil Boc, deși urmează să fie ridicat lângă o fostă groapă de gunoi de la marginea orașului, în zona denumită Pata Rât, și în vecinătatea unui cimitir. Niciuna dintre aceste mențiuni nu se găsesc pe site-ul Transilvania Smart City sau în ofertele solicitate pe mail de către clienți, se arată într-o investigaţie publicată de site-ul Europa Liberă despre acest subiect.

În schimb, în ultima perioadă, mai multe persoane publice au luat distanţă față de acest proiect controversat. Este vorba de fostul ambasador SUA, Adrian Zuckerman, care a negat implicarea sa şi a firmei de avocatură unde activează în proiect, cât şi o delimitare venită chiar de la edilul Clujului, Emil Boc, ce a ţinut recent să precizeze că doar o mică parte din proiect a parcurs procedurile legale, restul putând chiar să nu fie aprobat.

Un proiect imobiliar cu probleme de mediu şi de confort pentru potenţialii clienţi

Între 2013 și 2020, primăria condusă de Emil Boc a început desființarea gropii de gunoi și a investit 10 milioane de euro în zonă, mare parte din bani venind de la dezvoltatorii proiectului. De exemplu, municipalitatea a modernizat drumul principal și a investit în utilități și expropieri.

În paralel însă, mai bine de zece ani, aceeași primărie a ignorat complet problemele comunității sărace din Pata Rât. E vorba de 1.500 de oameni. Interesul administrației locale pentru ambițiile dezvoltatorilor imobiliari și ignorarea completă a oamenilor săraci din Pata Rât au determinat mai multe ONG-uri să organizeze un protest în fața primăriei.

Terenurile pentru proiectul imobiliar au fost cumpărate încă din 2013 de un SRL românesc deținut de offshore-uri din Gibraltar, iar în 2021 Primăria Cluj-Napoca a dat avizele pentru construirea cartierului de lux, informează Europa Liberă.

Proiectul Transilvania Smart City, dezvoltat de Chester Group Investments SRL, a primit o finanțare de 19,5 de milioane de euro de la un offhore înregistrat tot în Gibraltar, cu legături în New York. În aceeași perioadă a apărut în proiect și Adrian Alexandrov, logodnicul Elenei Udrea, fosta colegă de partid a lui Emil Boc, scrie Europa Liberă, o publicaţie finanţată de Congresul SUA.

Recent, în proiect și-a făcut intrarea și patronul televiziunii Realitatea PLUS, Maricel Păcuraru, care a făcut închisoare și e judecat într-un alt mare dosar. El a anunțat că investiția în Transilvania Smart City va ajunge la două miliarde de euro.

Maricel Păcuraru, patronul condamnat al Realitatea PLUS, s-a alăturat proiectului imobiliar

Pe 4 decembrie, într-un articol publicat pe site-ul Realitatea PLUS, Maricel Păcuraru, patronul postului TV, și-a anunțat intrarea în acționariatul proiectului imobiliar, alături de asociații săi din „Consorțiul PHG”.

„Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții Transilvania Smart City, Adrian Alexandrov (partenerul de viață al Elenei Udrea – n.r.) și Adrian Gurzău (fost deputat PDL de Cluj), au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea acestui proiect estimat ca valoare de piață la peste 2 miliarde de euro, la finalizarea sa”, se arată în articolul Realitatea.

Acționarii Consorțiului PHG ar fi astfel Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț, o parte din ei fiind în trecut condamnaţi pentru corupţie.

Este cazul lui Maricel Păcuraru, patronul penal al Realitatea TV, care a fost deja la puşcărie pentru corupţie, dar şi a fostului ministru Miron Mitrea, care a executat şi el o pedeapsă cu închisoarea în acest sens.

Cel mai controversat personaj rămâne însă Maricel Păcuraru, un fost condamnat penal, cu noi dosare de corupție în instante, care a păgubit Statul prin falimentarea Realitatea TV  și mutarea fondului de comerț pe o noua companie care ii aparține, numită acum Realitatea Plus. Paguba adusă statul prin insolvenţa Realitatea TV depăşeşte 27 milioane de euro, potrivit site-ului Europa Liberă

Controversatul patron al Realitatea a fost condamnat şi în anii ’90 pentru înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. A primit atunci doi ani închisoare, din care a executat doar câteva luni, pentru că președintele României de atunci, Emil Constantinescu, l-a grațiat, amintește Săptămâna Financiară.

Păcuraru a fost condamnat  și în 2014 la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul Poşta Română, fiind eliberat condiţionat în 2017.

Acum e judecat din nou în Dosarul Loteria, pentru o fraudă de cinci milioane de euro, dosarul ajungând deja la a 57-a amânare.

Acum câţiva ani, Păcuraru era înregistrat în timp ce declara într-o şedinţă:  „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi înseamnă că e prost! Nu are ce căuta în business!”

Iniţial în proiect a fost anunţat şi fostul ambasador SUA Adrian Zuckerman, dar ulterior acesta a negat implicarea sa, susţinând că nici el şi nici firma de avocatură pentru care lucrează nu reprezintă controversatul proiect imobiliar din Cluj: „Nici eu și nici DLA Piper nu reprezentăm Smart City Development din Cluj. Nici eu și nici firma mea, DLA Piper, nu reprezentăm dezvoltatorul, acționarii, directorii, investitorii sau orice altă persoană implicată în proiect”.

Primăria Cluj-Napoca a dat autorizațiile necesare dezvoltatorilor imobiliari, în timp ce a ignorat o comunitate de săraci din zonă

Mai multe ONG-uri din Cluj au cerut recent, în stradă, să se oprească dezvoltarea cartierului Transilvania Smart City. Protestul a fost coordonat de Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS.

Oamenii reproșează faptul că Primăria Cluj-Napoca a acordat, în 2021, autorizațiile de urbanism și construcție acestui proiect imobiliar, în timp ce, de mai bine de zece ani, ignoră problemele comunității sărace din apropiere.

Viitorul cartier imobiliar și comunitatea săracilor sunt amplasate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, care acum e închisă și, teoretic, ar urma să fie dezafectată.

Ce autorizații a dat primăria condusă de Emil Boc pentru ridicarea proiectului imobiliar

Dezvoltatorii proiectului imobiliar au început să obțină aprobările de la Primăria Cluj-Napoca în ianuarie 2020, iar în anul următor aceste documente au fost modificate și completate în baza unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Pe 14 ianuarie 2021, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism a eliberat ultimul aviz.

Ulterior s-a făcut procedura pentru schimbarea Planului Urbanstic Zonal (PUZ) într-o ședință de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Pentru obținerea PUZ, primăria condusă de Emil Boc a eliberat, de asemenea, alte avize, două referate de aprobare fiind semnate chiar de Emil Boc.

În iunie, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat  PUZ-ul proiectului, document în baza căruia se poate deschide șantierul.

Planurile aprobate până acum vizează doar blocurile și vilele, dar dezvoltatorii au promis că vor face și alte investiții, faţă de care însă există acum mari rezerve.

„O mică parte din proiect a parcurs procedurile legale, iar restul va fi aprobat sau nu în funcție de respectarea condiționalităților urbanistice incidente în cauză. În concluzie, Primăria promovează sau nu promovează în procedurile legale proiectele în funcție de îndeplinirea sau nu a condițiilor legale, și nu în funcție de investitorul care solicită aprobarea”, a declarat Emil Boc, pentru G4media.ro.

Oamenii implicați în proiectul imobiliar din Cluj

Suprafața pe care se va ridica proiectul Smart City este împărțită în acest moment în patru loturi.

În cazul unui prim lot de 5.970 metri pătrați, suprafața a fost intabulată pe 22 noiembrie 2013 pe numele firmei Chester Group Investments SRL din Corbeanca, înregistrată la Registrul Comerțului în 2007. Acționarii SRL-ului erau la vremea respectivă două offshore-uri din Gibraltar, ambele reprezentate de Nicolai Canetti, cetățean american cu origini românești și israeliene, stabilit în New York. Tot el era și administratorul SRL-ului din România. Maurice Moses Benady, un avocat cu origini britanice și specializat în sistemul offshore din Gibraltar, a devenit și el adminstrator al firmei, alături de Canetti. În 14 ianuarie 2021, acționarii și administratorii au decis ca firma să fie vândută pentru 35.000 de lei către Realtopfarma din Ilfov, care îi are drept administratori și acționari pe Adrian Alexandrov, logodnicul Elenei Udrea, și Adrian Gurzău, fost deputat și finul Elenei Udrea.

Lotul de 29.472 metri pătrați a fost intabulat pe 22 noiembrie 2013 pe numele firmei Chester Group Investments SRL. Terenul rămânea în proprietatea lui Ștefan Birică, dar Chester își asuma să obțină autorizațiile necesare utilităților și drumurilor de acces. În schimb, primea dreptul de folosință al terenului. Pe 18 august 2020, proprietatea își schimba proprietarii: Realtopfarma primea 50% din teren,  firma Merlin Construcții SRL din Cluj-Napoca (Septimiu Ștefan Munteanu și Alina Dana Mureșan) obținea 9%, iar SDC Imobiliare din Cluj Napoca (acționari: Ștefan și Ștefania Martac Berciu) – 1%.

Pe 25 noiembrie 2013 este înregistrat tot de Chester Group Investments SRL și dreptul de proprietate pentru o suprafață de 5.140 de metri pătrați. În acest an, pe 25 februarie, firma SDC Imobiliare a obținut 50% din dreptul de proprietate în urma unui contract de cumpărare cu firma din Ilfov.

Ultimul teren, de 23.134 de metri pătrați, a fost intabulat de Chester Group Investments SRL tot pe 25 noiembrie 2013.

Finanțarea pentru proiect a venit în 2020: două loturi au fost trecute în dreptul Tonex Finance Ltd, în schimbul unui credit de 19.552.408 de euro. Tonex Finance Ltd face parte din grupul Tonex Holdings din Gibraltar. Maurice Moses Benady este administratorul acestui grup de offshore-uri.

Tonex este deținută efectiv de un trust ai cărui beneficiari sunt membri ai familiei Schimmel din New York. Din informațiile obținute de Europa Liberă reiese că Tonex este o firmă de tip vehicul de plăți care poate fi folosită de mai multe persoane, pentru a ascunde proveniența reală a banilor.

Logodnicul Elenei Udrea este prezent în acest proiect ca acționar în două firme: Realtopfarma SA din Ilfov și Chester Group Investments SRL din Ilfov.

O coincidență bizară

În 2013, cea mai întinsă suprafață din acest proiect îi aparținea lui Ștefan Birică, un profesor universitar din Cluj-Napoca. Chester a preluat dreptul de folosință al terenului în schimbul promisiunii că va convinge Primăria Cluj-Napoca să construiască drumuri și utilități spre Dealul Borzaş, pe str. Moş Ion Roată, în zona Căii Someşeni. Ceea ce primăria s-a și apucat să facă.

Întâmplător sau nu, în 2015 Emil Boc promitea că va construi în zonă un parc-cimitir pe o suprafață de 20 de hectare, o investiție de 10 milioane de euro. Pentru a o realiza, primăria a început mai întâi să facă expropieri, să amenajeze drumurile și să asigure utilitățile pe strada Moș Ion Roată, adică exact adresa Transilvania Smart City.

Cum au primit despăgubiri dezvoltatorii imobiliari

În 2019, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat inițiativa Primăriei de a aloca 1,8 milioane de lei pentru „Modernizare tronson strada Moș Ion Roată și extindere rețele”.

Cum lărgirea străzii intra pe proprietatea viitorilor dezvoltatori imobiliari, Primăria Cluj-Napoca a decis că trebuie să le acorde despăgubiri pentru a construi drumul spre viitorul cartier. Pe 23 februarie 2021, la inițiativa primăriei, Consiliul Local Cluj-Napoca stabilea despăgubiri de 650 milioane de lei pentru dezvoltatorii Smart City.

Rolul lui Nicolae Ciucă

Cum o parte din viitorul drum spre cimitir, dar și spre cartierul de lux Transilvania Smart City, trecea pe proprietăți ale Ministerului Apărării, Primăria Cluj-Napoca a cerut și primit dreptul de folosință a terenului armatei pe care urma să treacă artera de circulație și utilitățile.

Actele necesare au fost semnate de Florin Cîțu, premierul de atunci, și Nicolae Ciucă, ministrul Apărării la acel moment și actual prim-ministru.

Cartier rezidenţial, cu miros de deșeuri și în vecinătatea unui cimitir

Agenția pentru Protecția Mediului Cluj (APM), la solicitarea Adevărul, a transmis că s-a realizat un studiu și „concluziile relevă că nu se vor dezvolta efecte adverse asupra stării de sănătate a populației din zona de influență a obiectivului”.

APM a mai spus că a impus dezvoltatorului „declarația notarială în care acesta menționează că se obligă să anunțe potențialii cumpărători și/sau chiriași de eventualul disconfort datorat mirosului din zonele de depozitare deșeuri de la Pata Rât, de zgomotul produs de aeronave, inclusiv a vecinătății cu cimitirul din zonă”.

Însă aceste mențiuni nu se găsesc nici pe site-ul Transilvania Smart City, nici în ofertele solicitate pe mail de către clienți.

Și în acest moment la vechea groapă de gunoi Pata Rât mai sunt deșeuri care, teoretic, trebuie să fie eliminate din zonă.

Concret, orice potenţial client al acestui proiect imobiliar trebuie să aibă în vedere problemele mari de mediu şi de confort pe care amplasarea acestuia le ridică.