DNA: 800 de dosare, clasate după decizia CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu / Valer Dorneanu: Procurorii trebuie să aplice hotărârile Curții, nu să le comenteze

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, a declarat, miercuri, că misiunea DNA este să aplice deciziile CCR, nu să le comenteze. Reacția lui Dorneanu vine după ce Direcția, condusă de Crin Bologa, a transmis că procurorii anticorupție au fost nevoiți să claseze peste 800 de dosare din cauza unei decizii a Curții, care a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Valer Dorneanu: Misiunea DNA e să aplice deciziile CCR, nu să le comenteze

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, i-a transmis lui Crin Bologa, procurorul șef DNA, că treaba procurorilor anticorupție este să aplice deciziile CCR, nu să le comenteze.

„Eu ştiu că deciziile noastre sunt obligatorii pentru toată lumea, chiar şi pentru dumnealui. Eu ştiu, de asemenea, că această instituţie trebuie să aplice legea şi trebuie să aplice şi deciziile Curţii Constituţionale, după cum trebuie să aplice şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie, nu să le comenteze”, a declarat Valer Dorneanu, pentru Agerpres.

Dorneanu a mai afirmat că unele autorități și-au făcut un obicei din a redirecționa critici referitoare la activitatea CCR, „care e mai lipsită de putere şi de influenţă”.

„Nu sunt foarte îngrijorat, pentru că eu ştiu despre corpul procurorilor că reprezintă oameni profesionişti, de elită”, a mai spus președintele Curții Constituționale.

DNA: 801 dosare, clasate după decizia CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu. Prejudiciul pierdut – 426 milioane de euro

Reacția lui Valer Doreanu a venit după ce DNA a transmis, pentru G4Media, că 801 dosare penale au fost închise, din iulie 2016 până în prezent, după decizia Curții Constituționale privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

Valoarea prejudiciilor constatate de procurorii anticorupție în aceste dosare depășește 426 de milioane de euro. Banii nu vor mai putea fi recuperați niciodată.

„Cu privire la prejudiciu, eu l-aş întreba: cum o să clasifice acele pagube care vizau infracţiuni pentru care Înalta Curte a pronunţat achitarea? Unde o să treacă acele mari prejudicii, că e vorba de infracţiuni foarte grave, la ce categorie?”, a mai replicat Valer Dorneanu, președintele CCR.

Curtea Constituțională a decis, în 2016, că abuzul în serviciu trebuie redefinit

În vara anului 2016, judecătorii Curții Constituționale au decis, în unanimitate, că abuzul în serviciu trebuie să rămână în Codul Penal, dar unul dintre articole trebuie modificat.

„Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 246 alin. (1) din Codul Penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul Penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma ‘indeplinește în mod defectuos’ din cuprinsul acestora se înțelege ‘îndeplineste prin încălcarea legii’”, a stabilit CCR la acea vreme.

Înainte ca judecătorii să se pronunțe, Laura Codruța Kovesi, la acea vreme procuror-șef DNA, a avertizat că dezincriminarea abuzul în serviciu va bloca 800 de dosare – aproape jumătate din cele pe care le instrumentau procurorii anticorupție la acea vreme.

În 2019, CCR a analizat și modificările aduse PSD și aliații săi Codului Penal, stabilind că acesta este parțial neconstituțional. Abuzul în serviciu a fost declarat atunci neconstituțional în integralitate.

Modificările aduse de majoritatea PSD, în Parlament, Legilor Justiției și Codurilor Penale, în anii trecuți, au declanșat cele mai ample proteste în România postdecembristă.

Pe 3 iunie 2020, președintele Klaus Iohannis a anunțat că Guvernul PNL va veni cu o inițiativă legislativă pentru a repara Legile Justiției și că, în următoarele săptămâni, vor avea loc consultări pe această temă.