Deputatul Alexandru Muraru (PNL) susține că în partidul pe care îl reprezintă ar fi un curent majoritar care se opune oricărei alianțe cu PSD. Realitatea arată că cele două formațiuni sunt împreună încă din anii ’90.
Într-o declarație pe care a făcut-o în Parlament, politicianul PNL susține că în partidul său există un curent majoritar care se opune oricărei idei de alianță sau liste comune cu PSD. Istoria îl contrazice, însă pe deputatul Alexandru Muraru. Cele două partide au o lungă relație care datează încă din 1991, când peneliștii au intrat în guvernul de alianță națională format de Ion Iliescu.
„Eu am văzut între cei, poate, peste 20 de colegi care au luat cuvântul aseară că există un curent majoritar în PNL care dezavuează cu totul şi respinge orice idee sau propunere care ar putea alătura din nou PNL cu PSD – nu într-o coaliţie, mă refer într-o alianţă sau într-o listă comună. Şi acest lucru, din punctul meu de vedere, este foarte vizibil – că PNL nu va mai putea face vreo alianţă electorală sau vreo listă comună cu PSD, din cauze cunoscute: comportamentul lor într-o asemenea formulă, faptul că de obicei ne-am neglijat de multe ori electoratul şi că am fost părtaşi la nişte decizii pe care le-a luat Partidul Social Democrat”, a spus deputatul PNL.
El a precizat că în perspectiva anului electoral 2028, nu se va pune problema unei alianțe cu PSD, așa cum a fost în 2024 și 2025. Cele două partide au avut liste comune la alegerile europarlamentare, dar și candidați comuni la alegerile locale. De asemenea, PSD și PNL au susținut un candidat comun la alegerile prezidențiale din 2025, pe Crin Antonescu.
„Nu suntem în această situaţie, acum suntem într-o coaliţie cu patru partide, dar vreau să vă spun că, în perspectiva lui 2028 sau chiar după 2028, PNL nu mai poate intra într-o asemenea aventură de a face vreo asemenea construcţie cu PSD. O coaliţie da. Am spus că într-o coaliţie fiecare îşi păstrează identitatea şi merge prin forţe proprii sau în altă construcţie politică, dar nu cu Partidul Social Democrat”, a declarat Muraru la Parlament.
Deputatul Alexandru Muraru susține că nu există o mișcare prin care să se încerce slăbirea lui Ilie Bolojan în PNL. Deși mai mulți lideri peneliști l-ar contrazice, el încearcă să dea impresia de partid unit. Ca și în cazul relațiilor cu PSD, pe care peneliștii le dezavuează în public, dar le păstrează în privat, el spune că ar fi vorba doar de o strategie a PSD care „proiectează o imagine de subminare” a premierului.
„Nu se încearcă destabilizarea lui Ilie Bolojan, ci PSD, prin canalele şi mijloacele pe care le controlează, politice sau mediatice, nu face altceva decât să proiecteze această imagine de subminare a lui Ilie Bolojan sau lipsă de încredere a lui Ilie Bolojan din interiorul PNL, lucru care, din punctul meu de vedere, s-a dezavuat aseară prin acel vot masiv, covârşitor de încredere în premier”, crede deputatul
Mai mult, insistă pe faptul că, în ciuda tradiției comune și a relațiilor extrem de apropiate din ultimii ani, social-democrații nu ar avea acces la membrii PNL nemulțumiți.
„Mi-e greu să cred că PSD are acces la unii liberali încât să le modifice opiniile politice sau discursul. Cred că pot fi în unele cazuri colegi care privesc situaţia la nivel naţional sau politic pe viitor, în funcţie de specificul local”, crede Muraru.
Relațiile de prietenie și alianță dintre PNL și PSD, datează, așa cum arătam, încă din anii ’90. În 1991, PNL a acceptat să intre la guvernare alături de FSN (PSD) la propunerea lui Ion Iliescu, participând cu miniștri în cabinetul Stolojan. Peneliștii au avut doi miniștri importanți: George Danielescu la Ministerul Economiei și Finanțelor și Mircea Ionescu Quintus la Justiție. Alianța cu social-democrații avea să-i coste, în 1992, intrarea în Parlament.
După eșecul guvernării CDR, în anul 2000, PNL condus de Valeriu Stoica a sprijinit discret, Guvernul PSD condus de Adrian Năstase. Aceasta chiar dacă, partidul era oficial în opoziție. La vremea respectivă, Valeriu Stoica spunea că le acordă social-democraților un an de grație.
Serviciul le-a fost întors peneliștilor, câțiva ani mai târziu, în 2006, când au scos de la guvernare PDL. Guvernul Tăriceanu s-a menținut la putere, până în 2008, la următoarele alegeri cu ajutorul PSD, care l-a susținut în parlament.
Relațiile între PNL și PSD s-au strâns și mai mult în contextul alegerilor prezidențiale din 2009. Cele două partide, conduse de Crin Antonescu, respectiv Mircea Geoană, și-au dat mâna, în turul doi, împotriva lui Traian Băsescu. De aici până la înființarea USL a mai fost doar un pas. Alianța a fost oficializată în 2011, de Victor Ponta și același Crin Antonescu.
Cei doi, prieteni nedespărțiți, au pus la cale suspendarea lui Traian Băsescu, în 2012. Apoi social-democrații și peneliștii au împărțit frățește aceleași liste de candidați la alegerile din 2012. Au intrat la guvernare, împreună, dar s-au certat pentru candidaura la alegerile prezidențiale din 2014. La acel moment s-a produs ruptura care avea să dureze până în 2021. Trebuie spus, că în toți acești ani, relațiile au continuat, e adevărat, discret.
În toamna lui 2021, PNL și PSD aveau să ducă relațiile de prietenie și alianță la un nivel superior. Pe 25 noiembrie 2021, se puneau bazele „Coaliției Nicu și Marcel” care avea să se încheie cu dezastrele electorale de la finalul lui 2024 și din primăvara lui 2025. Un alt eșec al acestei alianțe a fost guvernarea comună. Alianța dintre cele două partide a rezistat, în ciuda contrelor dintre politicienii care o formau.
În 2024, la alegerile europarlamentare, PSD și PNL au avut liste comune. De asemenea, au avut candidați comuni la alegerile locale pentru mai multe primării și consilii județene. Nu le-a reușit un candidat comun la Primăria Municipiului București.
După semi-eșecurile din alegerile europarlamentare și locale, PSD și PNL au simulat o separare. La alegerile parlamentare și prezidențiale de la finalul anului 2024 au avut candidați separați. A fost un eșec total. Nici unul dintre candidații la prezidențiale, care au dat și numele alianței nu a reușit să intre în turul doi. PSD și PNL au înregistrat rezultate extrem de proaste la parlamentare care au marcat ascensiunea partidelor suveranist-populiste.
În 2025, a urmat eșecul de la prezidențiale, când Crin Antonescu a ratat, de departe turul al doilea. Aceasta în ciuda susținerii pe care a primit-o de la PNL, PSD și UDMR, partidele care au organizat și alegerile.
Tot acestei alianțe, între PNL și PSD, care guvernează din 2021, îi datorăm deficitul bugetar uriaș cu toate consecințele negative. Chiar dacă acum fug de responsabilitate politicienii PNL au fost în guvernul Ciolacu când s-au luat deciziile proaste. Au preferat să fie complici și să tacă, deși cunoșteau ce va urma.