Ilie Bolojan a prezentat principalele propuneri privind reforma administrației locale: „Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet” (VIDEO)
Premierul Ilie Bolojan a precizat vineri într-o conferință de presă că principalele propuneri privind reforma administrației locale vor fi dezbătute începând cu săptămâna viitoare, astfel încât, până la finalul lunii iulie să fie finalizat un nou pachet de măsuri:
Ilie Bolojan anunță reforma administrației publice locale
„Una dintre cele mai importante structuri ale administrației românești este administrația locală. Ea stă la baza piramidei noastre administrative. Urmează cele trei blocuri importante: Educația, Sănătatea, Ordinea Publică și apoi Administrația centrală.
Astăzi vă prezentăm principalele propuneri pe care începând cu săptămâna următoare, începând cu reprezentanții autoritățile locale, cu cei interesați le vom discuta, în așa fel încât până la finalul acestei luni să putem să avem pachetul finalizat”.
Premeirul Ilie Bolojan a anunțat cele trei direcții ale reformei administrației locale: eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală, întărirea capacității administrative și îmbunătățirea politicilor publice la nivel local:
„Administrația locală este foarte importantă pentru că țara nu se schimbă doar din București. România se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele noastre.
Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet:
O direcție importantă e să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală.
A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie facor de dezvolare a comunităților.
A treia direcție ține de componenta de politici publice, de descentralizare, desimplificare și digitalizare, în așa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
Măsurile anunțate de Ilie Bolojan:
Plafonarea numărului de angajați, stabilirea unui număr maxim pentru fiecare localitate la nivel național
Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați, nu doar numărul de locuitori dintr-un județ, pot fi numărul de unități administrative sau dacă nu are, atunci trebuie să aibă un mic compartiment care să gestioneze această activitate.
Astăzi avem situații în care avem primării cu un număt mic de angajați care funcționează foarte bine și avem aceleași primării, având deci o populație asemănătoare cu un număr mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus de serviciu, niciun plus de calitate, pe care cetățenii respectivi să îl perceapă de la aceste primării. Avem Consilii Județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem Consilii Județene mai mici care au peste 200 de angajați și nu s-a constata că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate”, a precizat Ilie Bolojan.
Limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma care este astăzi stabilită de un polițist local la o mie de locuitori să fie majorată
Cât? Va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile în principal din reședință de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România.
Aici avem situații în care suntem la extreme: Avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală. De exemplu, Buzăul este în această situație și care nu reușește să îi aducă sub limita legală datorită proceselor care trenează de ani de zile. Nu s-a constatat ca într-un oraș cu număr mic de polițiști să avem infracționalitate, problemele de curățenie scăpate de sub control sau în orașiul cu personalul poliției supradimensionat, lucrurile să fie total diferite.
Măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competențe cu Poliția Națională: astăzi și Poliția Națională și cea locală au competențe pe ordine publică și pe circulație, prin organizarea de dispecerate comune, nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat, încă cinci polițiști locali într-un alt dispecerat, prin direcționarea exactă a echipajului la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile. Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un dispecerat vă puteți da seama că toate polițiile își fac datoria mult mai bine pentru că bună parte zona de intersecții aglomerate, de pietonal, zona de infracționalitate sunt supravegheate și putem să evităm suprapunerile de forțe, în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta poliției naționale, iar pe ansamblu întreg sistemul de ordine publică să fie mult mai bien organizat, evitând cheltuieli inutile și suprapuneri de competențe.
Stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal
„Astăzi, așa cum știți, fiecare Consiliu Local are competența să stabilească atât organigrama, deci numărul de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare al fiecărui angajat trebuind la grilă să respecte o condiție importantă să nu depășească salariul viceprimarului.
În multe localități, grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului, deci este dusă la maxim, în condițiile în care avem 25% din localitățile din România, primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități la nivel național pe care nu o vor putea depăși, este o decizie corectă, având în vedere că în fapt Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume improtante. Dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel național.
Celelalte unități administrative ale căror venituri le acoperă integral cheltuielile își vor putea stabili grila de salarizare și organigrama”.
Alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității
“Mă gândesc de exemplu la gradul de colectare al impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deși este în Codul finanțelor publice locale. Această amânare a avut atât componente obiective, dar și grija de a nu deranja aleșii locali.
Grija obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a colecta taxele și impozitele.”
În condițiile în care nus e vor realiza indicatorii de eficiență și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local.
Posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între două, trei primării
Reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central
„Așa cum știți, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local, primar, viceprimar, președinte de Consiliu Județean, vicepreședinte există un număr de oameni în cabinet.
Doi la un primar de comună, unu la un viceprimar de comună, la un președinte de Consiliu Județean – patru, și așa mai departe…Cred că putem reduce acest număr pentru că la nivel de țară numărul acestora depășește 10.000 și la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de consilieri de pe fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel încât să avem per total administrații mai eficiente, mai responsabile și am încredere că aleșii locali din rândurile cărora provin și eu, și am 16 ani de activitate continuă de ales local, înțeleg că putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor, dar folosind toate pârghiile pentru acest lucru”.