Bolojan răspunde criticilor ICCJ. Premierul a explicat de ce a informat CCR: „Mi s-a părut de bun-simţ să se ştie aceste lucruri”

Premierul, replică pentru Lia Savonea. Ilie Bolojan spune că nu a pus presiune pe CCR, după ce a avertizat asupra riscului pierderii a 231 de milioane de euro din fonduri europene.

Bolojan a explicat, luni seară, la Digi24, că demersul său către Curtea Constituțională a României a avut rolul de a prezenta consecințele financiare pe care România le-ar putea suporta în cazul amânării unei decizii legate de pensiile magistraților. Premierul susține că nu a cerut nicio soluție anume, ci a dorit ca judecătorii CCR să aibă toate datele atunci când analizează dosarul.

„Mi s-a părut de bun-simţ ca instanţa constituţională, Curtea, să aibă toate datele atunci când ia o decizie, să ştie care sunt efectele unei amânări. Pe de o parte, pentru că Comisia Europeană consideră că acest jalon nu este îndeplinit şi ştiţi că a fost o discuţie în lunile trecute că ba da, e îndeplinit, de fapt, nu se interpretează în felul acesta.”, a spus Bolojan.

Premierul a subliniat că riscul pierderii fondurilor europene este real, iar consecințele ar putea fi resimțite direct în proiecte concrete de investiții publice.

Premierul, replică pentru Lia Savonea. A pus sau nu presiune Guvernul pe judecătorii Curții Constituționale

În contextul criticilor venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, șeful Executivului a respins acuzațiile de presiune politică asupra CCR. Bolojan afirmă că a considerat necesar ca instituția să fie informată cu privire la miza deciziei.

„Aici nu e vorba de o presiune, nu le-am cerut să dea o sentinţă sau alta, dar mi s-a părut de bun-simţ să se ştie aceste lucruri, pentru că, în momentul în care vom pierde banii sau orice altfel de bani, se vor căuta responsabili. Şi aici problema nu este neapărat de cei 231 de milioane, deşi e mare păcat să pierzi 231 de milioane, pentru că asta înseamnă foarte multe proiecte, poate să însemne un spital, de exemplu, în România foarte bine pus la punct”, a mai declarat premierul la Digi24.

Premierul, replică pentru Lia Savonea. Ce legătură are disputa cu pensiile magistraților

Premierul a legat întârzierea deciziei de CCR de nemulțumirile tot mai vizibile din societate față de inechitățile din sistemul de pensii, mai ales în cazul magistraților. Potrivit lui Bolojan, aceste discrepanțe afectează încrederea oamenilor în justiție și în clasa politică.

„Problema pe care o avem este că, cu cât această decizie se lungeşte, unul din lucrurile pe care le percep românii ca o mare nedreptate, pensiile care sunt la nivelul ultimului salariu, pensiile care sunt mult mai mari decât orice altă pensie din sectorul public în România şi din cel privat şi intrarea în pensie la 48-52 de ani sunt nişte lucruri pe care oamenii nu le mai suportă, care nu sunt nici sustenabile din punct de vedere al sistemului nostru de pensii pe termen lung şi pe care dacă nu le corectăm este evident că n-avem cum să le câştigăm încrederea cetăţenilor, nici în justiţie şi nici în lumea politică. Şi asta se va vedea în votul din 2028”, a mai explicat prim-ministrul.

De ce avertizează ICCJ asupra unei posibile ingerințe în justiție?

Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat public săptămâna trecută. A avertizat că dialogul dintre instituții nu trebuie să se transforme într-o formă de presiune. Mesajul transmis de ICCJ face referire directă la scrisoarea trimisă de premier către președinta CCR.

„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026.
Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, a transmis ICCJ, potrivit Antena 3 CNN.

Poate dialogul dintre instituții să fie interpretat ca presiune?

În mesajul său, Înalta Curte a subliniat că respectarea Constituției nu poate fi condiționată de argumente financiare și i-a cerut premierului să își reafirme public atașamentul față de independența justiției.

„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.
Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a mai transmis ICCJ.