Primarii încep se revolte că Guvernul nu se mișcă suficient de repede în implementarea PNRR, iar proiectele locale finanțate din plan și nefinalizate până la termenul de 31 mai 2026 vor trebui plătite de ei. Iar banii nu există. „Dacă citiți PNRR, vedeți cine va trebui să plătească penalitățile, în speță Guvernul României, pentru că nu noi suntem de vină pentru întârzieri”, a declarat Astrid Fodor, primarul Sibiului.
Prin PNRR, România ar trebui să primească 28,1 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde sunt fonduri nerambursabile și restul împrumuturi avantajoase. Numai că până acum am absorbit numai 6,3 miliarde de euro deoarece Guvernul a întârziat mai multe reforme de care e condiționată acordarea acestor fonduri. O altă problemă e cea a birocrației, așa că multe proiecte locale finanțate din PNRR evoluează foarte greu.
Problema e că toate aceste investiții trebuie să fie gata până la 31 mai 2026, altfel autoritățile române trebuie să pună ele restul de bani pentru finalizarea lor. Guvernul a transmis deja că nu are bani, așa că efortul bugetar va cădea pe umerii primarilor, care spun și ei că n-au bani. Prin urmare, ei în calcul renunțarea la anumite proiecte, a afirmat Maria Greavu, primarul comunei Loamneș.
„Chiar dacă vor fi mici întârzieri, nu va putea fi primăria responsabilă, se va vedea cine este responsabil. Dacă citiți PNRR, vedeți cine va trebui să plătească penalitățile, în speță Guvernul României, pentru că nu noi suntem de vină pentru întârzieri”, a declarat Astrid Fodor, primarul Sibiului, potrivit publicației locale Turnul Sfatului.
Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, a completat: „Problema cea mai mare este că statul nu a închis cererea de plată numărul trei, iar pentru cererea de plată numărul patru avem jaloane care nu au fost îndeplinite și nici nu văd o rezolvare rapidă. Există riscul ca țara noastră să intre pe sume penalizatoare foarte mari. (…) Treaba este foarte serioasă, iar termenele de implementare a modificărilor asumate prin PNRR este 31 mai 2026. Un termen despre care am fost de atâtea ori avertizați de Comisia Europeană, dar noi se pare că o dăm de gard de aproape fiecare dată”.
Și Ivan a dat vina exclusiv pe autoritățile centrale, căci acestea amână adoptarea unor decizii care să faciliteze implementarea proiectelor finanțate prin PNRR.
Joi, Marcel Boloș, ministrul Investițiior și Proiectelor Europene, a anunțat că cererea de plată numărul 3 din PNRR va fi încasată, parţial, la sfârşitul lunii mai şi va fi în valoare de 1,3 miliarde de euro.
Comisia Europeană nu a aprobat trimiterea întregii sume de bani aferentă cererii 3 deoarece România n-a îndeplinit jalonul din PNRR referitor la reforma pensiilor speciale și pe cel legat de reformarea modului în care sunt numiți șefii companiilor de stat. Altfel spus, nu primim banii pentru că majoritatea parlamentară s-a încăpățânat să păstreze pensiile speciale și să facă numiri politice la conducerile companiilor de stat.