Ion Cristoiu: Caragiale despre demonstrația de stradă care a răsturnat Guvernul Victor Ponta

Jurnalistul Ion Cristoiu a ales să vorbească în „Gândul de vineri” de pe blogul personal despre evenimentele petrecute în urma incendiului de la Colectiv, când Guvernul condus de Victor Ponta a căzut ca urmare a potestelor din stradă.

“Răsturnarea Guvernului sau mă rog! Tentativa de răsturnare a Guvernului printr-o mișcare de stradă mai mult sau mai puțin violentă nu e o noutate în Istoria postdecembristă.

Prin mișcări de stradă au fost date jos Guvernele Petre Roman (septembrie 1991) și Emil Boc (începutul lui 2012).

Nu e o noutate nici în Istoria României.

Cel puțin pe vremea lui Caragiale, mișcările de stradă pentru răsturnarea Guvernului de jos în sus, cum se spunea pe atunci, erau o realitate obișnuită”, a spus Cristoiu.

Jurnalistul face o comparație cu situația în care s-a aflat România ca urmare a căderii guvernului Ponta și o bucată statistică publicată de Ion Luca Caragiale în „Moftul român” apărută după manifestele stradale din data de 5-6 aprilie 1893.

„De curând s-a publicat sub auspiciile biroului central statistic din Statele Unite nord-americane, o notiţă statistică foarte curioasă şi pline de învăţăminte. Se ştie că statistica este o faclă care luminează ştiinţele sociale, şi se mai ştie cât sunt de elocvente cifrele.

Iată ce ne spune ilustrul statistic Bob Schmecker, în notiţa de care vorbim:

«Am calculat, după îndelungate experienţe şi notiţe personale – eu, în interesul ştiinţei, iau parte la toate tulburările de stadă – şi am ajuns a stabili următoarele:

La orice revoluţie sau turburare, ia parte acelaşi public care ia parte la lminaţie, la paradă sau la foc, şi adică: bărbaţi, femei, copii de ambele sexuri”, a scris Cristoiu.

Acesta precizează că satira lui Caragiale este o operă a literaturii române pe care dramaturgul a realizat-o făcând referire la evenimente concrete din societate.

“Dincolo însă de hazul stârnit de lectură, schiţa lui Caragiale ne oferă adevăruri valabile pentru toate mişcările de protest din vremea sa, toate beneficiind de aceeaşi structură: un nucleu de inşi aduşi de alţii, regizorii scandalului într-un loc anume, atrag numeroşi gură cască până la proporţiile unei revolte spontane.

Adevările despre felul în care se naşte şi se amplifică o micşare de stradă din vremea sa sunt valabile pentru toate demonstraţiile, mitinguri şi protestele care au marcat istoria României.

Inclusiv pentru cea din 3 noiembrie 2015, chiar dacă n-a avut violența mișcărilor de pe vremea lui Caragiale”, a adăugat jurnalistul.

Ion Cristoiu încheie prin a puncta faptul că Revolta spontană din decembrie 1989 poate fi înțeleasă doar prin studierea “cu creionul în mână” a schiței statistice.

“Potrivit lui Caragiale, motivul numărul unu „care-i mînă în învălmăşeală” pe cei ce n-au nici o legătură cu ţelurile social-politice ale mişcării rămâne Curiozitatea pură.

Într-adevăr, în 22 decembrie 1989, în Piaţa Palatului se găseau mulţi, foarte mulţi inşi veniţi din curiozitate.

Printre aceştia se număra şi subsemnatul.

De aceea, din 1000 de inşi întrebaţi „pentru ce-au luat parte la mişcare”, 750 nu pot răspunde.

Sunt şi alte adevăruri în schiţă ce-ar putea lumina dedesubturile mişcării din decembrie 1989.

Scrie la un moment ddat Caragiale cu adâncă ironie:

„Din capetele sparte, calculate pe 100 sunt:

Nevinovate ………………………………….. 75

Vinovate inconştient ……………………. 24

Vinovate conştient ………………………… 1”.

În decembrie 1989, n-a fost vorba doar de capete sparte. A fost vorba de morţi şi răniţi, mai ales în zilele după care s-a spus că au aparţinut teroriştilor.

Cu un secol înainte, Caragiale prevesteşte că victimele vor fi nevinovate.

Mult mai important, cu un secol înainte, Caragiale scrisese că de rezultatul Revoltei spontane vor profita doar câţiva:

„În privinţa rezultatelor unei mişcări populare, calculat pe un milion de suflete avem:

Câţi folosesc direct ……………………….. 100

Câţi folosesc indirect …………………….. 100

Restul până la un milion păgubesc” a încheiat Cristoiu.