Kelemen Hunor vrea un monument la Târgu Mureș pentru evenimentele din martie 1990: ”În contextul actual este încă puțin probabil”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, vrea un monument la Târgu Mureș care să amintească de evenimentele din martie 1990. Liderul maghiar a făcut această propunere în discursul pe care l-a susținut, duminică, la Arad, în cadrul evenimentului de comemorare al celor 13 generali, martiriai Revoluției pașoptiste.
”Noi maghiarii eșuăm de foarte multe ori în luptele noastre pentru libertate, dar avem destul de mult succes în încheierea acordurilor, în consolidarea relațiilor. Dacă toate acestea le proiectăm în contextul zilelor noastre, imaginați-vă că, după un deceniu, ar fi existat un monument în centrul orașului în Târgu Mureș, care să amintească de evenimentele triste din martie 1989. Pentru noi toți, români și maghiari, libertatea a început în decembrie 1989, în urmă cu aproape 30 de ani, iar câteva luni mai târziu a izbucnit conflictul între noi. Ne putem imagina să existe un monument în centrul orașului Târgu-Mureș care să amintească de evenimentele din martie 1989 (sic!)? În contextul actual este încă puțin probabil, dar va veni și vremea când vom avea un monument dedicat și acestui moment”, a declarat Kelemen Hunor, referindu-se, de fapt, la conflictul interetnic care a avut loc la Târgu Mureș între 19 martie și 21 martie 1990.
Cinci persoane au murit atunci și alte câteva sute au fost brutalizate și rănite, în timpul confruntărilor dintre maghiari și români.
În acest context, Kelemen Hunor a făcut apel la respect și încredere, precizând, printre altele că ”sentimentul de respect lipsește demult din societatea românească. În relațiile dintre minoritate și majoritate, probabil nu a fost niciodată complet”.
”Deși nu este atât de complicat, dacă privim exemplele istorice în acest sens. Sunt necesare doar două aspecte: respect și încredere.
Încredere, pe scurt, înseamnă să nu văd nicio rea-intenție în ceea ce spune interlocutorul meu. Că nu-mi imaginez altceva, nu presupun nicio răutate. Știu că și celălalt vrea binele. Știu că nu vrea să mă rănească intenționat pe mine sau pe altcineva. Primesc ceea ce văd, ceea ce aud – nici mai mult, nici mai puțin. Este atât de simplu, trebuie să fie într-atât de simplu.
Iar respectul, înseamnă că, bazându-ne pe încredere, îl acceptăm pe celălalt așa cum este. Nu contează dacă aparține majorității sau minorității. Și nu contează că sărbătorește evenimentele importante în alte momente și în alt fel.
Respectul înseamnă, de exemplu, că nu dau la maxim în boxe manelele când cealaltă comunitate, care trăiește alături de mine, participă la o Liturghie, așa cum s-a întâmplat zilele trecute la Cluj.
Unde relația dintre majoritate și minoritate este soluționată, există și respect reciproc. Pentru că nu trebuie să-ți fie frică de celălalt, ci trebuie să ai încredere în el. Nu vrem să luăm nimic de la alții, vrem să construim împreună.
Acest tip de respect este strâns legat de încrederea reciprocă – și, în cele din urmă, de viitorul pe care îl construim.
Sentimentul de respect lipsește demult din societatea românească. În relațiile dintre minoritate și majoritate, probabil nu a fost niciodată complet. A fost mai degrabă incompletă. Dar lipsește și din relația dintre stat și cetățeni. Nu mai vorbim despre respectul dintre diferitele forțe politice”, a mai spus Kelemen Hunor.