„Klaus Iohannis a condus lucrurile la instalarea unei guvernări mediocre, indecise și plină de gafe”. Șeful statului, criticat după transformarea începutului de an școlar într-unul politic

Luni, 12 septembrie, clopoțelul i-a chemat din nou la școală pe elevi.

Cu ocazia începerii noului an școlar, aleșii țării au mers în fața elevilor pentru a le transmite un gând de încurajare sau despre a vorbi despre.. politică.

Așa a fost cazul președintelui Klaus Iohannis care a adus în discuție cu ocazia începerii unui nou an școlar faptul că după alegerile din iarnă România va avea un guvern politic.

Cornel Nistorescu dezbate acest subiect într-un articol pentru Cotidianul, în care în care șeful statului este punctul de interes.

“Nu cred că am nevoie de instrumentele psihologiei sau ale psihanalizei pentru a înțelege de ce președintele României, la inaugurarea anului școlar, a socotit că după alegerile din iarnă vom avea un guvern politic? Ce are începerea școlii cu un guvern politic? Ce dată o fi 15 septembrie ca să trimită gândurile lui Klaus Iohannis la prestația tehnocraților? O anume frământare, dacă nu chiar un sentiment de vinovăție, își va fi spus cuvântul. Dumneavoastră veți zice, simpatizanții, supușii și susținătorii, că el n-a vrut să spună nimic, dar a fost întrebat de jurnaliști. Ei și? De câte ori n-a fost întrebat Klaus Iohannis și n-a plimbat pietroiul de pe umeri fără să clipească, necum să recurgă la explicații.

Luni, la sunetul clopoțelului, Klaus Iohannis s-a grăbit să iasă din fundătura în care a băgat țara, recunoscând că soluția cu tehnocrații a fost un eșec. Tam-nisam, Iohannis s-a grăbit să ne spună că vom avea guvern politic și că soluția tehnocrată cu guvernul Cioloș ”a fost o soluție pentru o perioadă limitată”, potrivit sursei citate.

În articolul adus în discuție, jurnaliștii numesc flerul politic al lui Klaus Iohannis ca fiind un mare eșec.

„În mai puțin de un an, soluția președintelui lipsit de experiență și fler politic se dovedește a fi un mare eșec. Unul personal, poate cel mai important al mandatului său. Într-o perioadă de evoluție oarecum pozitivă a României, un accident gestionat prost avea să schimbe cursul lucrurilor. Din inițiativa președintelui în funcție, guvernarea este dată unui om lipsit de anvergură și experiență (Dacian Cioloș) care improvizează o echipă ce nu ar fi făcut față nici la conducerea unui județ sărac din sudul Moldovei.

Un an de guvernare Cioloș a dus la decimarea personalului profesionist care mai era prin ministere, la o criză de încredere în guvern și instituții, a blocat procesul legislativ în tendințele sale de modernizare și a instaurat teama în instituțiile publice. Prin reducerea guvernului Cioloș la o prestație de aparență (figurație) și prin așezarea DNA-ului ca forță supremă în societate, Klaus Iohannis a condus lucrurile la instalarea unei guvernări mediocre, indecise, plină de gafe, ezitări și amatorisme”, mai scrie sursa citată.