Lipsa de transparență legiferată oficial. Deputații propun restrângerea accesului la informații de interes public

Lipsa de transparență va deveni politică oficială a statului după ce un grup de parlamentari propune restrângerea accesului cetățenilor la informații de interes public.

PNL vrea să oficializeze lipsa de transparență

Accesul la informații de interes public este reglementat prin Legea 544/2001. Actul normativ are numeroase carențe și pune numeroase piedici în calea celor care doresc să afle date despre funcționarea instituțiilor publice. În ciuda titulaturii, legea produce mai curând efecte contrare, impunând lipsa de transparență în instituțiile publice.

În marea majoritate a cazurilor, mai ales când este vorba despre informații despre cheltuirea banilor publici, autoritățile statului se ascund în spatele unor răspunsuri evazive, trunchiate sau generale. Mai mult, termenele foarte lungi de răspuns și lipsa sancțiunilor îi fac pe mulți șefi de instituții să ignore cererile cetățenilor.

Ca și cum aceste carențe ale legii nu ar fi de ajuns, un grup de deputați și-a propus să restrângă și mai mult accesul al informații publice.

Ce propune legea inițiată de deputați

Proiectul de lege a fost depus la Senat. Practic, dacă va fi votat, actul normativ va oficializa lipsa de transparență, caracteristică guvernărilor din ultimii ani. Astfel, mai multe tipuri de informații vor fi exceptate de la comunicarea publică.

Proiectul are în vedere catalogarea acestora la un regim special ceea ce va permite autorităților să refuze orice cerere care nu le este pe plac, pe motiv că datele solicitate nu sunt de interes public. Informațiile cu caracter special se referă la „orice informație care privește cercetări științifice în curs de derulare sau finalizate, rezultate și metodologii ale cercetărilor științifice, informații privind secrete comerciale, patente”.

Proiectul lasă la latitudinea fiecărei instituții să stabilească ce tip de informații au caracter special. Or, în lipsa unor prevederi clare, restricțiile vor viza aproape orice tip de date pe care șefii instituțiilor nu doresc să le dea publicității. Astfel, potrivit inițiativei legislative, instituțiile publice ar putea refuza motivat comunicarea informațiilor solicitate dacă:

• cererile au fost formulate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) din Legea nr. 544/2001, care consacră dreptul oricărei persoane de a solicita și obține informații de interes public;
• pentru informațiile solicitate a fost stabilit un regim special.

Cum justifică autorii legea care va oficializa lipsa de transparență

Autorii actului normativ justifică proiectul de lege prin nevoia de „echilibru” între drepturile cetățenilor la liberă informare și necesitatea unui cadrul legal care să limiteze „abuzurile” pe care le comit aceeași cetățeni în relațiile cu instituțiile publice.

„Cu toate acestea, forma actuală a legii permite crearea unui dezechilibru între scopul legii şi interesul anumitor solicitanți. Considerăm că nu poate fi acceptat ca obligativitatea asigurării accesului la astfel de informaţii să creeze, pentru anumite persoane, care nu justifică vreun interes nici măcar aparent în aflarea acestor informații, un mecanism prin care să se urmărească în fapt blocarea activităţii instituțiilor şi autorităţilor de putere publică prin solicitări de informaţii repetate sau obţinerea unor informaţii care poate aduce prejudicii patrimoniale instituției/autorităţii (invenţii, cercetări, patente etc)”, se arată în documentul care însoțește proiectul.

Autorii legii susțin că ar exista solicitanți care doresc să utilizeze informațiile punlice în propriul interes, „pentru anumite lucrări sau diverse petiţii/sesizări tendențioase ori în alte domenii”. Deși au caracter public și trebuie să fie disponibile oricui, parlamentarii PNL susțin că lucrările personalului din instituțiile publice nu trebuie folosite în „mod abuziv”. Drept care propun restrângerea accesului la informații de interes pentru cetățeni.

„Ori, de multe ori, informaţiile solicitate sunt rezultatul activităţii desfăşurate în unitatea publică, obținute prin munca de zi cu zi a personalului salariat, informaţii care nu pot fi folosite în mod abuziv. Considerăm că accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public, respectiv prin cererile formulate solicitantul să justifice motivele pentru care apreciază că îi este necesară furnizarea informaţiilor solicitate”, mai spun inițiatorii în expunerea de motive.

Ce informații vor mai avea caracter public

Proiectul de act normativ mai introduce obligativitatea autorităților și instituțiilor publice de a da publicității, timp de cinci ani, anumite tipuri de inormații. Este vorba despre datele prevăzute la alin. (1) al art.5 din Legea nr. 544/2001:

• actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției;
• structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare și programul de audiențe;
• numele și prenumele persoanelor din conducere și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
• datele de contact ale instituției: denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de e-mail și pagina de internet;
• sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
• programele și strategiile proprii;
• lista documentelor de interes public;
• lista categoriilor de documente produse și/sau gestionate potrivit legii;
• modalitățile de contestare a deciziei instituției în situația în care solicitantul se consideră vătămat în privința dreptului de acces la informațiile publice.