Guvernul anunță restructurări majore: Ce companii de stat sunt propuse pentru a fi închise și care sunt pregătite pentru listarea la bursă

Lovitură pentru companiile de stat! Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un raport privind pierderile masive ale companiilor de stat. Sunt vizate falimente, listări la bursă și măsuri urgente. Documentul indică pierderi consistente și datorii de miliarde, dar și un set de măsuri radicale care includ falimente, reorganizări și listări la bursă.

„Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a precizat Oana Gheorghiu, după ședința de Guvern.

Cât de mari sunt pierderile companiilor de stat

Datele analizate arată că datoriile bugetare cumulate ale companiilor evaluate ajung la aproximativ 4,2 miliarde de lei. În același timp, pierderile nete raportate pentru ultimul an se ridică la circa 1,12 miliarde de lei.

„Sunt datorii istorice”, spune Oana Gheorghiu. „Vorbim de găuri negre pentru economia României”, a mai spus ea.

Cele mai mari probleme financiare sunt înregistrate la companii din sectorul transporturilor și industriei, printre care:

• CFR Marfă – datorii de 1,26 miliarde lei
• SNCFR RA – 1,28 miliarde lei
• Romaero – 556 milioane lei
• CFR IRLU – 213 milioane lei

La capitolul pierderi, situația este la fel de gravă:

• CFR SA – 432 milioane lei
• CFR Marfă – 329 milioane lei
• TAROM – 186 milioane lei
• Metrorex – aproximativ 57 milioane lei (estimare 2025)

Lovitură pentru companiile de stat. Care sunt vizate pentru închidere

Raportul propune ieșirea controlată din portofoliul statului pentru opt companii, inclusiv prin faliment sau lichidare.

Printre acestea se numără:

• Petrotrans
• CFR Marfă
• CFR IRLU
• SAAF
• SFT-CFR
• SNCFR RA
• Electrocentrale Grup
• Rofersped

Un caz aparte este Petrotrans, unde procedura de faliment trenează de aproape două decenii.

„Petrotrans împlinește 19 ani de când o procedură (n.r. de faliment) este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. Singurii care au încasat bani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Încă din 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual, chirie pentru niște conducte care există pe hârtie pe sub terenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe care trebuie executată și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român. Pentru noi a fost un studiu de caz ca să vedem ce se întâmplă când statul român nu ăși face treaba. Șapte ani a fost prelungită lichidarea din cauza unei contestații făcute de o instituție a statului român care avea o creanță foarte mică. Motivul nu am reușit să îl descoperim.”, a spus Oana Gheorghiu.

Lovitură pentru companiile de stat. Ce se întâmplă cu CFR Marfă și angajații

Pentru CFR Marfă, scenariul este deja conturat: intrarea în faliment până la finalul lunii mai.

„CFR Marfă își va declara falimentul până la 31 mai. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă.
Cei mai mulți angajați (din companiile propuse pentru lichidare) sunt la CFR Marfă. O parte dintre ei au fost deja angajați la Carpatica, o parte au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar, o altă parte se vor angaja probabil în continuare. Carpatica știu că face angajări în perioada următoare. Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul, nu sunt tensiuni acolo.”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

Ce companii sunt în risc major în perioada următoare

Raportul stabilește trei niveluri de urgență, în funcție de gravitatea situației.

În primul nivel, unde sunt necesare decizii rapide și ireversibile până la finalul lui 2026, intră:

• TAROM
• CFR Marfă
• Romaero
• Avioane Craiova

Al doilea nivel include companii precum Metrorex, CFR SA și ELCEN, unde sunt necesare reforme structurale.

Al treilea nivel vizează firme legate de PNRR, fără riscuri imediate majore.

Lovitură pentru companiile de stat. De ce este TAROM în centrul atenției

Situația TAROM rămâne una dintre cele mai sensibile, în contextul în care planul de restructurare este monitorizat de Comisia Europeană.

„La TAROM situația este, în acest moment, în analiza Ministerului Transporturilor. Asupra acestei companii nu a existat aliniere. Este singura companie din portofoliul MT pentru care așteptăm răspunsul ministerului. Ministerul transporturilor controlează dosarul TAROM. Știm că TAROm se află în restructurare, aprobată de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective unele mai puțin obiective. Însă compania TAROM are un dialog cu CE. Dacă se aprobă prelungirea planului (de restructurare), urmează probabil să așteptăm să vină avioanele și compania să își regândească întregul flux.

Ceea ce am propus noi este scenariul în care CE nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere niște soluții. Actualul model de business de la TAROM nu este sustenabil. Compania pierde bani, în ultimii zece ani, acolo unde ne-am uitat noi. Știm că în ultimii zece ani nu a făcut niciodată profit. A înregistrat profit în 2024, dar nu în activitatea operațională ci din alte activități. Este clar că trebuie să explorăm alte soluții pentru TAROM.”, a mai spus Gheorghiu, potrivit Antena 3 CNN.

Ce companii ar putea fi listate la bursă

Raportul propune și listarea unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori București, într-un calendar etapizat.

Cea mai importantă posibilă listare este cea a CEC Bank, considerată un candidat solid pentru un IPO.

Alte companii vizate:

• Administrația Porturilor Maritime Constanța – 20%
• Compania Națională Aeroporturi București – 20%
• Salrom – până la 49%
• Loteria Română
• Imprimeria Națională
• Poșta Română

„Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Cred că listarea e un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță. Nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, o analiză din partea ministerelor. (…) Ama avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alți actori din piață.”, a precizat vicepremierul.

Ce măsuri urgente sunt cerute Guvernului

Documentul solicită aprobarea rapidă a direcțiilor strategice prin Memorandum, dar și inițierea unor noi analize pentru restul companiilor de stat în termen de 30 de zile. În plus, Ministerul Transporturilor ar trebui să propună până la finalul lunii aprilie modificări legislative pentru a elimina blocajele juridice privind falimentul regiilor autonome.

Raportul subliniază presiunea majoră asupra sectorului și avertizează că unele situații riscă să devină ireversibile începând chiar de anul viitor.