Ministrul Educației critică dezechilibrele din școli și indică un vinovat clar. Care este factorul principal din spatele claselor supraaglomerate

Ministrul Educației, Mihai Dimian, atrage atenția asupra unor diferențe majore din sistemul de învățământ, care nu se văd la prima analiză statistică. În timp ce unele clase sunt supraaglomerate, altele funcționează cu mult sub capacitate, iar dezechilibrul devine tot mai vizibil.

De ce există diferențe mari între clasele din urban și rural

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu directori de școli din Botoșani, unde oficialul a explicat că media națională poate induce în eroare, potrivit Edupedu. Deși cifrele arată un număr rezonabil de elevi per clasă, realitatea diferă semnificativ între orașe și zonele mai puțin populate.

„M-am uitat la gradul de încărcare la clasă. La gimnaziu, când mă uit eu la minister, eu văd 12 elevi în medie pe clasă. Legea spune 20 pe clasă. Ce s-a întâmplat? De ce suntem sub media națională? Practic ce se întâmplă? În zona urban mare sunt 30-32 elevi în casă, în zonele celelalte sunt 16-14-12, la medie stăm bine”, a declarat ministrul.

Acesta susține că problema nu ține de lipsa locurilor, ci de distribuția inegală a elevilor, care creează presiune pe anumite școli considerate mai bune.

Cum ajung unele clase să fie supraaglomerate

Ministrul a oferit și un exemplu personal pentru a ilustra fenomenul, explicând cât de rapid poate crește numărul elevilor într-o clasă. Experiența directă confirmă tendința părinților de a alege școli din oraș, chiar dacă locuiesc în alte localități.

„Și eu mi-am dus copilul la școala de stat din cartier și am încredere în învățători, doar că a început clasa pregătitoare cu 24 copii în clasă și până la finalul săptămânii erau 30-32.”

Această creștere rapidă arată că sistemul nu reușește să limiteze fluxul de elevi către anumite unități, iar efectele se văd imediat în aglomerarea claselor.

Ce rol joacă vizele de flotant în această situație

Unul dintre factorii principali identificați de ministru este utilizarea vizelor de flotant, care le permite părinților să înscrie copiii la școli din alte zone. Practica este frecventă în jurul marilor orașe, unde diferențele dintre școli sunt percepute ca fiind semnificative.

„Vizele de flotant: Oamenii aceia vin cu mașina. Eu nu, mergem pe jos la școală, dar sunt foarte mulți care își aduc copiii cu mașina din comune din jurul Suceava, din vile foarte frumoase.”

Efectul este unul invers în sistem, deoarece școlile din zonele de proveniență rămân cu clase mai mici, în timp ce cele din orașe devin supraaglomerate.

„Drept urmare acolo de unde au plecat ei au lăsat 16 în clasă și a adus 30 la altă școală. Foarte interesant că nu m-am uitat niciodată la asta.”

De ce spune ministrul că regulile nu sunt respectate

Mihai Dimian consideră că părinții contribuie la aceste dezechilibre, iar ulterior critică situațiile generate chiar de alegerile lor. Oficialul atrage atenția că problema nu ține doar de legislație, ci și de modul în care aceasta este aplicată.

„Adică ei (părinții) s-au supărat că această clasă este supraaglomerată, supraîncărcată, clasa în care se află și copilul meu.”

„După ce nu respectăm niște reguli, ne plângem de anumite situații. De aceea împreună cu dumneavoastră ca directori, cu părinții, eu înțeleg dorința părintelui de a-și aduce copilul la școala cea mai bună.”

„Pare că le încălcăm pe scară largă și apoi ne plângem în această situație.”

Ce soluții sunt luate în calcul pentru echilibrarea sistemului

Ministrul spune că este nevoie de colaborare între autorități, școli și părinți pentru a corecta aceste dezechilibre. În același timp, nu exclude modificarea regulilor actuale, dacă acestea nu mai corespund realității din teren.

„Hai să schimbăm regulile să vedem cum le schimbăm.”

Discuțiile vin într-un context mai larg, în care legislația a fost deja ajustată. Anul trecut Legea 141/2025 a  stabilit că numărul de elevi dintr-o clasă crește în medie cu doi elevi.

În prezent, viza de flotant permite părinților să înscrie copii la școlile dorite, deși nu au domiciliu permanent în zonă. Încă de anul trecut, Daniel David, fostul ministru al Educației, discuta despre schimbări legate de viza de flotant, scrie Libertatea.