Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat | Emilia Șercan: Ponta a invocat aceeași scuză și a rămas fără titlul de doctor / În universitățile militare impostura a fost încurajată / Sistemul a reacționat la dezvăluiri, blocând accesul la teze (VIDEO)

Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat | Emilia Șercan: Ponta a invocat aceeași scuză și a rămas fără titlul de doctor / În universitățile militare impostura a fost încurajată / Sistemul a reacționat la dezvăluiri, blocând accesul la teze (VIDEO)
Prim-ministrul Nicolae Ciucă la o întâlnire de lucru cu reprezentanții producătorilor și furnizorilor din domeniul energiei.

Jurnalista de investigație Emilia Șercan a dezvăluit marți, într-un articol pentru PressOne, că premierul Nicolae Ciucă (PNL) a plagiat 42 din cele 138 de pagini ale lucrării sale de doctorat. Într-o intervenție pentru B1 TV, aceasta a explicat de ce scuza invocată de șeful Guvernului nu ține și de ce teza ar trebui verificată nu de Comisia de Etică a UNAp, așa cum a cerut Ciucă, ci de CNATDCU. Șercan a explicat și cât de eficient e, de fapt, CNATDCU, în contextul în care membrii săi sunt numiți de ministrul Educației, care acum e Sorin Cîmpeanu, coleg departid cu Ciucă.

Emilia Șercan a vorbit apoi în general despre fenomenul plagiatului în universitățile miliare și despre vina profesorilor și a conducătorilor de doctorate.

Totodată, Șercan a insistat că, potrivit legilor, conferirea titlului de doctor vine la pachet cu acordarea unui spor la salariu și cu avansarea în funcție care, la rândul ei, vine cu un salariu mai mare, deci și cu un spor mai mare.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Emilia Șercan susține că scuza lui Nicolae Ciucă nu stă în picioare. Argumentele

În fața acuzațiilor de plagiat, Nicolae Ciucă s-a apărat spunând că lucrarea de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”. Jurnalista a explicat, însă, de ce argumentul nu stă în picioare.

Asta e o linie de apărare – că așa se făceau doctoratele atunci… Dar în legislația pe care eu am verificat-o și inclus-o în articol, așteptându-mă ca această scuză să fie prezentată, scrie foarte clar că doctoratele trebuiau să prezinte elemente de originalitate, iar evaluarea doctoratelor și acordarea titlului de doctor se făceau în baza originalității acelor elemente pe care teza le includea. Scuza că „așa se făceau pe vremea mea doctoratele” nu ține, nu stă în picioare. Victor Ponta la fel a spus că legislația nu cerea originalitate și citare. Ponta a rămas fără titlul de doctor. Amândoi au susținut teza de doctorat în 2003”, a susținut Emilia Șercan, pentru B1 TV.

Jurnalista a explica apoi că în sistemul militar doctoratul a fost inclus, în 2001, ca modalitate de avansare în carieră. Atunci a fost inclusă o prevedere care spunea că, pentru a deveni general, dacă ai titlul de doctor nu mai trebuie să dai un examen care e destul de dificil.

De ce Șercan nu a putut să fotografieze pagini din teza de doctorat a lui Ciucă

Jurnalista a explicat apoi că, spre deosebire de alte anchete jurnalistice ale sale, acum nu a putut prezenta fotocopii din reza de doctorat analizată deoarece, „atât regulamentul Bibliotecii Naționale, cât și cel al UNAP interzic fotografierea paginilor dintr-o teză de doctorat”.

„Interdicția nu e neapărat a Bibliotecii Naționale, ci a sistemului. În 2015 am început să scriu despre plagiate și am prezentat multe situații de plagiat în tezele de doctorat ale unor puternici ai zilei și sistemul a reacționat, găsind o portiță de blocare a accesului la tezele de doctorat de la Biblioteca Națională. Această portiță face acum ca o persoană care vrea să verifice o teză e doctorat pur și simplu să primească o copie, dar după lui de zile.

La mine a durat și zece luni să primesc o copie electronică și nu e permisă fotografierea sau scanarea tezei nici măcar de cercetători, doctornzi și cadre universitare.

(Argumentul invocat) e protejarea dreptului intelectual problema e că în multe situații… Eu, în unele pagini pe care le-am prezentat ca fiind plagiate, dreptul de proprietate intelectuală care ar trebui protejat e al autorului din care el a plagiat, dar eu pozez pagina generalului Ciucă. În alte situații am putut prezenta copii, că tezele erau publicate în volume sau am obținut pe surse diverse copii după tezele respective”, a explicat Șercan.

Șercan, despre fenomenul plagiatului în universitățile militare

Aceasta a punctat că responsablitatea îndrumătorului de doctorat „e foarte mare”: „De fapt, cordonatorul nu ar trebui să lase o teză proastă, plagiată sau cu suspiciune de plagiat să fie susținută”.

„În universitățile militare, dar nu numai, a fost o perioadă în care impostura a fost nu doar tolerată și protejată, ci și încurajată de conducători, profesori, de către cei din comisiile de susținere”, a mai acuzat Emilia Șercan.

Emilia Șercan, despre rolul CNATDCU în verificarea tezelor de doctorat. Cât de eficient e

„Și eu salut solicitarea premierului Ciucă, dar vreau să spun că Universitatea Națională de Apărare, cea care i-a dat titlul de doctor, nu are niciun fel de capacitate de a emite o decizie cu privire la menținerea sau retragerea titlului, poate doar să emită un punct de vedere. Dacă dl președinte (Klaus Iohannis) ne-ar fi spus că consideră necesară verificarea de către CNATDCU, atunci da!, că CNATDCU e singura utoritate care poate să evalueze teza și să dee un verdict de menținere sau de retragere a titlului de doctor.

CNATDCU teoretic e independent, dar membrii săi sunt numiți de către ministrul Educației (Sorin Cîmpeanu, tot de la PNL, ca premierul), care ministru al Educației și-a dorit foarte tare anul trecut să schimbe legea CNATDCU și să introducă în metodologia de verificare a tezelor de doctorat un soft de similitudine care, de exemplu, pentru teza lui Ciucă ar da un procent de 2-3%, absolut irelevant în comparație cu cantitatea de text plagiat, pentru că el a plagiat din lucrări care nu sunt în format electronic, nu sunt digitalizate, deci nu se poate face comparație între un text tipărit și unul într-un computer, că nu ai cum!”, a mai explicat jurnalista Emilia Șercan pentru B1 TV.

Urmăriți B1TV.ro și pe