Nicolae Ciucă și ”România Educată” a lui Iohannis dau învățământului un procent din PIB mai mic decât Guvernul Văcăroiu în 1995

Guvernul Ciucă a alocat anul acesta pentru Educație un procent din PIB mai mic decât Guvernul Văcăroiu din 1995, unul dintre cele mai retrograde pe care le-a avut România. Cifrele, prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea, iau în calcul nu doar bugetul Ministerului Educației, ci și cheltuielile pentru educație ale altor ministere și ale autorităților centrale și locale.

Câți bani a primit Educația, potrivit datelor oficiale

Potrivit datelor INS și ale Ministerului Educației, în anul 1995, în timpul Guvernului Văcăroiu (PDSR), procentul alocat pentru învățământ era de 3,3% din PIB, în timp ce anul acesta e de 3,2%.

E adevărat că PIB-ul a crescut semnificativ între timp, de la 27 de miliarde de euro la 300 de miliarde de euro anul acesta, potrivit Ziarului Financiar.

Libertatea a analizat sumele totale alocate pentru învățământ și ponderea din PIB între 1995 și 2023, folosind datele primite de la INS și Ministerul Educației. Cifrele arată că, în valoare absolută, educația a avut la dispoziție fonduri mai mari: 49,5 miliarde de lei în 2023 față de 222 milioane de lei în 1995.

Însă, ca prioritate din cheltuielile guvernamentale, educația e văzută la fel. Asta înseamnă că nu a crescut ponderea, prioritizarea pentru educație.

Datele mai arată că cel mai mare procent alocat Educației, de 4,3% din PIB, a fost alocat în anul 2008 (Guvernul Tăriceanu II), în vreme ce cel mai mic, de 2,8%, a fost alocat în anul 2013 (Guvernul Ponta II).

Legea prevede o alocare de 6% din PIB pentru Educație

În timpul guvernării PDL, a intrat în vigoare legea prin care Educația trebuia să primească, din 2011, un procent de 6% din PIB, numai că această lege nu a fost aplicată niciodată.

La finele anului trecut, când Ligia Deca, ministrul Educației, a aflat care va fi bugetul ministerului pe care-l conduce, a spus că acesta e acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ.

Asta deși, în 2013, tot ea spunea că 6% din PIB pentru Educație este „singura șansă pentru o democrație funcțională”.

Între timp, profesorii au declanșat greva generală și cer salarii mai mari. Guvernanții spun că nu le pot oferi tocmai pentru că nu au suficienți bani. Executivul oferă în schimb bonusuri și promisiuni. Greva generală continuă.