Parchetul își recunoaște greșeala în ancheta de la Bolintineanu: "Au existat o serie de deficienţe în privinţa comunicării publice"

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis, marți, un comunicat de presă prin intermediul căruia își recunoaște greșeala în ancheta de la liceul ”Dimitrie Bolintineanu” din București.

Potrivit comunicatului, au existat deficiențe în ceea ce privește comunicarea publică, iar realizarea perchezițiilor nu a fost adusă la cunoștința celor implicați decât cu mare întârziere. Totodată, din cauza faptului că declaraţiile au fost făcute de mai multe persoane, acestea au lăsat impresia că sunt contradictorii, fiind, de fapt, incomplete.

În comunicatul PÎCCJ se arată că „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că, deşi fuseseră emise mandate de aducere, acestea urmau să fie puse în aplicare doar în situaţia în care martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror. Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu şi în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziţii (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoştinţa publicului decât cu mare întârziere.”

De asemenea, „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că toţi cei 112 elevi care urmau să fie audiaţi cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezenţa părinţilor ori cu respectarea altei proceduri speciale.”

PÎCCJ precizează totodată că, fiind făcute de mai multe persoane, declaraţiile au părut contradictorii, dar erau, de fapt, incomplete: „purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti s-a referit la existenţa mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuală punere în executare a acestora era de competenţa instituţiei din care face parte; purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat că nu s-au pus în aplicare mandate de aducere, fără a menţiona că acestea fuseseră totuşi emise”.

În plus, „au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic şi organizatoric, care trebuiau în realitate explicate (diferenţa dintre noţiunile de „emitere” şi „punere în executare” a unui act emis de organul judiciar; faptul că autocarele aflate la faţa locului au servit iniţial la deplasarea poliţiştilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013; împrejurarea că deplasarea la sediul organelor de poliţie – mai ales în cazul Direcţiei Generale Anticorupţie – putea să constituie o problemă de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizaţi cu procedurile judiciare, astfel încât transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasării, pentru a permite audierea unui număr cât mai mare de persoane în ziua respectivă).”

Totodată, în comunicat se arată că „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că percheziţiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, împotriva modului de efectuare a acestora nefiind formulată nicio plângere.”

În concluzie, „modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti. Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupţie, într-un sector extrem de important şi sensibil al vieţii sociale, învăţământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităţilor. În consecinţă, majoritatea analizelor efectuate în spaţiul public au omis faptul că rezultatele pe termen lung ale descoperirii şi sancţionării unor astfel de fapte sunt conforme principiului apărării intereselor minorilor şi tinerilor, primii prejudiciaţi de existenţa elementelor de corupţie în sistemul de învăţământ”, mai notează Parchetul.