Primarii din România și cele 7 minuni ale lor: De la pista de biciclete care trece prin mijlocul unui bar, până la terenul de fotbal care are la centru un stejar secular (FOTO+ VIDEO)

Primarii din mai multe localități se pregătesc de noi alegeri și fac noi promisiuni. Unii ediliau realizat destule lucruri interesante în decursul mandatelor, de la pista de biciclete care trece prin mijlocul unui bar, până la terenul de fotbal care are la centru un stejar secular, informează Gândul.info.

1. Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă

Cea mai lungă pistă de biciclete din România

#DIRECT_ONE_ch6vby#

Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, iar lucrările au costat 2,7 milioane de euro. Pista trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.

Astfel, imediat ce trec pe sub un pod din centrul oraşului, bicicliştii se trezesc pe o terasă, flancaţi de mese, chelneri şi clienţi. Ulterior, pista devine atât de îngustă încât pe margini, pentru ca bicicliştii să nu se trezească în apă, au fost montaţi parapeţi de beton înalţi cât un om.

În ciuda numeroaselor reclamaţii, fiind vorba de proiecte europene, autorităţile locale şi judeţene nu pot interveni pentru remedierea problemelor semnalate de ciclişti cel puţin cinci ani după inaugurarea lor. Astfel, cea mai lungă pistă de biciclete din România va rămâne, cel puţin pentru câţiva ani, şi una dintre cele mai ciudate.

2. Trotuar pe câmp într-o comună din Gorj. Primarul mai vrea pârtie de schi şi aeroport

foto: gandul.info

Înainte de scrutinul local din anul 2012, în comuna Bengeşti-Ciocadia, din judeţul Gorj, autorităţile se mândreau cu un trotuar construit pe câmp, lângă lanurile de porumb, în zona drumului naţional. Lucrarea plătită de cei de la Drumuri din fonduri europene, care ar fi trebuit să aibă doi kilometri lungime, nu a fost încă finalizată, dar primarul Victor Geogia nu a renunţat la proiect şi susţine că şi-ar dori un astfel de trotuar pentru că el este util în localitate.

„Ce contează că e câmp? Străinii ne dau bani ca să facem drumuri în pădure, dar pe marginea unui drum naţional? Din păcate nu e terminat trotuarul şi nu pot să termin eu lucrările, pe proprietatea Drumurilor Naţionale. Eu aş vrea să fac un trotuar de la Bengeşti până la ieşire, spre Câmpu Mare, însă nu pot. (…) E construit de pe vremea când era Udrea ministru, dar este bun. În zonă este circulaţie foarte mare. Păcat că nu s-a terminat şi nu a fost făcut cum trebuie.(…) Nouă ne părea bine. Făceau un lucru extraordinar, dacă se termina. Mă întreabă şi pe mine oamenii când se termină, dar nu pot să fac nimic eu”, a declarat edilul Victor Geogia.

Şi nu se opreşte aici. Anul acesta, Geogia candidează pentru încă un mandat, după 12 ani în care a condus Primăria Bengeşti-Ciocadia şi, în campanie, edilul le promite localnicilor pârtie de schi şi chiar un aeroport.

3. Primarul căruia „i-au ieşit” toate sărbătorile în campania electorală. Pe „date statistice”

O mare „înfăptuire”, aşa cum îi place să spună, a primarului Nicolae Robu din Timişoara este strâns legată de campania electorală. Mai exact, în 2016, primarului i-au ieşit toate sărbătorile şi evenimentele finanţate din bani publici chiar în preajma alegerilor locale. Într-un singur weekend s-au celebrat la Timişoara Zilele Cartierului Cetate, Festivalul Timfloralis şi Ziua Tinerilor, instituită recent de primarul Nicolae Robu alături de Ziua Majoratului, Ziua

Dacă în anii anteriori evenimentele culturale organizate la Timişoara în timpul verii se întindeau din luna mai şi până în septembrie, în anul electoral 2016, calendarul s-a modificat radical, foarte multe dintre spectacole fiind aglomerate în perioada din preajma alegerilor locale.

4. Stejarul din mijlocul terenului de fotbal

foto: gandul.info

80.000 de lei. Atât a investit primăria din Tonciu, un sat din Mureş, într-un teren de fotbal care a fost construit în jurul unui stejar bătrân. Motivul? Localnicii au insistat să nu fie tăiat copacul despre care spun că este secular. Pentru binele lor, cei care iubesc acest sport s-au obişnuit să ocolească stejarul înalt de peste 20 de metri. Altfel şi-au făcut regulile proprii de joc. Ori de câte ori copacul este lovit de minge se consideră „out”.

Arborele vechi de sute de ani este considerat simbolul localităţii, aşa că mulţi au ajuns să-l îndrăgească şi s-au opus tăierii lui atunci când a fost construit terenul. Cum într-o parte este o parcelă privată, iar în cealaltă dispensarul, s-a ales varianta de mijloc. Cu stejarul în mijloc.

Pentru că exista pericolul ca unii să se accidenteze, primarul vrea să ia câteva măsuri de siguranţă: „Măsura o stabilesc acuma, în timp de două zile clarific. Pun în jurul lui ceva de amortizare”, spunea primarul Ioan Milaşan.

Administratorul terenului era însă de altă părere: „Trebuie tăiat, că trebuie să se joace copii, împinge unul pe altul şi unul sparge capul unul aşa, unul cu piciorul”, declara atunci Ion Cazacu.

5. La Timişoara, băncile au gard. Chiar în faţă

foto: gandul.info

Cu multe ocazii, primăria din Timişoara au ajuns celebră pe tot Internetul, mai întâi după ce a schimbat băncile dintr-un parc şi le-a pus în faţă un gard de lemn. Lucrările pentru reamenajarea spaţiului verde au fost făcute conform unui plan pe care constructorii l-au urmat cu sfinţenie, de teamă că altfel nu-şi vor primi banii.

Astfel, gardul a fost montat chiar în faţa băncilor, pe care nu se mai putea aşeza nimeni. După ce fotografiile ridicole au ajuns pe reţelele de socializare, primăria a dat ordin şi, chiar dacă era sfârşit de săptămână, muncitorii puteau fi zăriţi lucrând de zor pe şantier ca să remedieze problema. Reabilitarea parcului, inclusiv cu montarea gardului şi a băncilor, a costat două milioane de lei.

6. Premiul „crizantema de aur” merge la Bucureşti

Ani de zile primăriile au tocat milioane pe amenajările spaţiilor verzi, fiind plantaţi sute de mii de arbori şi arbuşti care s-au uscat în nici trei luni sau care au fost achiziţionaţi la preţuri de 100 de ori mai mari de la un an la altul sau de la un parc la altul, arată rapoartele Curţii de Conturi.

Pe scurt, trandafiri achiziţionaţi cu 5,5 lei bucata au fost revânduţi cu 28,5 lei, iar crizantemele de la 12 lei au ajuns la 310 lei bucata. Plăţi uriaşe au fost constatate şi în cazul achiziţiilor de bănci, coşuri de gunoi, amenajarea locurilor de joacă, salubrizare sau paza parcurilor.

„Suma plătită, doar pentru achiziţionarea de flori, arbori şi arbuşti, fără cheltuielile de îngrijire a materialului dendrofloricol, de către Sectorul 3 în anii 2011 şi 2012 a însumat 39.514.000 lei, rezultând astfel că Sectorul 3 a dovedit o vădită lipsă de responsabilitate şi dezinteres faţă de banii contribuabililor”, se arată în documentul menţionat.

7. Timişoara, oraşul minunilor de la primărie: zebra „hăbăucă” şi protestul în costum de baie

foto: captură video

În toamna anului 2013, Primăria Timişoara a reuşit să aducă la Grădina Zoologică o zebră care fusese donată de un alt Zoo din Cehia. Prima şi ultima.

Pe 11 octombrie 2013 primarul a vrut să prezinte presei noua achiziţie a Grădinii Zoologice. La vederea numeroşilor jurnalişti, însă, zebra a devenit agitată, l-a trântit la pământ pe directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, Adrian Bere, şi a reuşit să evadeze din ţarc.

„Sigur că animalul are nevoie de o perioadă de adaptare în noul habitat şi am văzut că s-a manifestat ca un animal stresat. A luat-o la fugă, dar s-a întors în câteva minute în habitatul său. Vom avea grijă să nu îi lipsească nimic”, spunea atunci Robu.

După doar câteva ore de la această declaraţie, zebra murea înecată. Ce s-a întâmplat? Angajaţii au lăsat animalul într-un ţarc aflat chiar lângă o baltă, iar zebra a evadat şi a sărit în apă. În încercarea de a o salva, veterinarul Grădinii Zoologice, Mihăiţă Afrenie, şi directorul Direcţiei de Mediu, Adrian Bere, au sărit în apă după ea, iar Bere a fost lovit destul de serios de zebră, care s-a înecat.

Întrebat de presă cine e responsabil pentru acest incident, Robu a dat vina pe zebră: „Nu sunt specialist în asemenea speţe, nu ştiu cum trebuie să fie un habitat. Specialiştii spun că era un habitat corespunzător, specialiştii spun că animalul a fost tratat cum se cuvine, cum scrie la carte şi nu-i nimeni de vină că şi această zebră, aşa cum se întâmplă cu multe animale, a avut un comportament imprevizibil, un comportament agresiv (…)”, a spus primarul. Ulterior, Robu a afirmat că „zebra era hăbăucă, iar cei care au donat-o Primăriei Timişoara au făcut acest gest ca să scape de ea!”.