Profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei, intenția Guvernului Cioloș

Premierul Dacian Cioloș consideră că administrația publică are nevoie de o reformă din temelii.

Șeful Executivului a vorbit încă de la preluarea mandatului despre nevoia de depolitizare completă, în timp ce plata funcționarilor trebuie să se facă exclusiv în funcție de performananță.

Dacian Cioloș a mai spus că depolitizarea administrației publice a fost cerută și de oamenii care au ieșit la proteste în stradă.

„O politizare excesivă a dus la o slăbire a gradului de competenţă în administrație, a gradului de responsabilitate şi de eficienţă. Corupţia poate să ucidă, au spus-o și oamenii în stradă”, a spus Dacian Cioloș la un post de televiziune.

Premierul a adăugat că Guvernul are pârghiile necesare pentru a putea fi făcută curățenia din sistem.

„Le poate face guvernul pe baza unor legi existente, până la un punct, pentru a da posibilitatea managerilor să remunereze performanţa, nu numai vechimea. Trebuie să demonstrăm că în administrație se poate câştiga suficient dacă ești performant”, a spus premierul.

Florin Grecu, lector al Univeristății Hyperion din București, a declarat cu privire la acest subiect că profesionalizarea personalului birocratic, dar și încercarea de depolitizare a instituțiilor este intenția și direcția guvernării tehnocratice.

„Cabinetul de tehnocraţi redesenează arhitectura administraţiei publice centrale din România, prin transparentizarea şi profesionalizarea actului guvernǎrii. După votarea Guvernului de specialişti de partidele politice parlamentare, acestea formând actuala „opoziţie de uniune naţională”, popularea Executivului cu miniştri apolitici a devenit realitate. Profesionalizarea personalului birocratic, precum şi încercarea de depolitizare a instituţiilor şi a deciziei administrative, reprezintă intenţia şi direcţia guvernării tehnocratice”, a spus acesta.

Florin Grecu a mai spus că dacă personalul adminsitrativ la nivel local și central este selectat după criterii morale și profesionale, acest fapt poate conduce la creșterea gradului de performananță a sistemului birocratic al statului.

„Selecţia personalului administrativ la nivel central şi local, după criterii morale şi profesionale, poate conduce la creşterea gradului de performanţă a maşinǎriei birocratice a statului. Recrutarea, realizându-se după normele impuse şi cerute de concurs, organizat transparent şi etic, ȋl poate face pe candidat să treacă sau nu testele, precum şi interviurile specifice funcţiei. Administraţia depolitizatǎ, fiind populată cu personal recrutat transparent, are nevoie de specializare şi formare continuǎ, pentru menţinerea bunelor practici profesionale, dar şi pentru a se evita moravurile de sorginte orientale adânc impregnate în mentalitatea şi practica funcţionarului public. Astfel, bunele practici administrative pot fi ȋn concordanţă cu aşteptările societăţii şi cetăţenilor, dar şi cu cele ale actorilor economici, în vederea unei mai bune guvernări. Profesionalizarea administraţiei pe categorii de ȋndeletniciri, prin intermediul formatorilor şi furnizorilor de educaţie şi ulterior prin cursuri de formare şi perfecţionare profesionale, poate avea efectul apropierii funcţionarului de comunitate, iar cetăţeanul nu va mai fi obligat să cutreiere birourilor ministerelor sau autorităţilor centrale, ȋn vederea obţinerii unui certificat sau autorizaţii. Echilibrul dintre Guvern şi/sau administraţiile locale poate deveni realitate dacă dezideratele cetăţenilor ȋşi vor găsi rezolvarea la nivelul localităţii şi astfel cetăţeanul nu va mai fi nevoit sǎ se adreseze centrului pentru rezolvarea problemele ȋntâmpinate la nivelul administraţiei din localitatea sa”, a adăugat Grecu.

Florin Grecu a mai spus că dacă administrația depolitizată și transparentă va fi aproape de cetățeni, aceștia vor avea convingerea că cei aleși se vor dedica bunăstrării comunității în care trăiesc.

„Cu cât administraţia depolitizată şi transparentǎ va fi mai aproape de cetăţeni, cu atât aceştia vor avea sentimentul şi convingerea că cei aleşi vor lucra şi se vor dedica comunităţii şi regiunii lor. O astfel de abordare ar presupune revizuirea Constituţiei şi o voinţă sau o majoritate politică parlamentară de cel puţin 70%. Procesul de revizuire este definitiv, după referendarea legii fundamentale prin voinţă populară, conform art. 151, alin. (2) din Constituţia României. Inserararea ȋn textul constituţional a regionalizării, fundamentatǎ pe principiile subsidiarităţii şi descentralizării, creează cadrul legal pentru adoptarea unei noi forme de organizare administrativ-teritorială. Astfel, regiunile, dispunând de personalitate juridică, se vor putea dezvolta, atragând investiţii şi accesa linii de finanţare direct de la instituţiile creditoare, pe baza proiectelor depuse”, a declarat lectorul universitar.