Parlamentul își începe săptămâna de lucru, în mod neobișnuit, cu un program încărcat. Pe ordinea de zi a celor două camere sunt înscrise mai multe moțiuni simple, dar și convocarea ministrului Energiei la „Ora guvernului”.
Prima zi a săptămânii vine cu un program încărcat pentru senatori și deputați. În Parlamentul României se dezbat trei moțiuni simple împotriva unor miniștri, iar un al patrulea a fost convocat să-și prezinte activitatea.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, la 4 februarie, o solicitare formulată de grupul parlamentar USR. Politicienii USR l-au convocat pe ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la „Ora Guvernului”. El a fost chemat să dea explicații în contextul crizei apei potabile din Curtea de Argeş.
„USR solicită participarea domnului Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei, în vederea susţinerii dezbaterii politice organizate la „Ora Guvernului” din data de 9 februarie 2026. Pentru prima dată după 60 ani, lacul de acumulare Vidraru a fost golit ca urmare a procesului de întreţinere şi modernizare a amenajării hidroenergetice Vidraru, lucrări de o importanţă naţională. Constatăm însă că, deşi era deja cunoscut de aproximativ 10 ani că aceste lucrări sunt necesare şi urmează să fie efectuate, de mai bine de 3 luni de zile zeci de mii de locuitori din municipiul Curtea de Argeş şi din localităţile limitrofe se confruntă cu o criză a lipsei de apă potabilă”, se arată în solicitarea parlamentarilor USR.
Potrivit sursei citate, deși lucrările erau programate de mai mulți ani, municipiul Curtea de Ageș și localitățile învecinate se confruntă cu lipsa apei potabile. Drept urmare. cei din USR solicită ministrului să prezinte măsurile pe care intenționează să le adopte pentru remedierea situației.
„În acest context, îi solicităm domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan să ne prezinte care este planul de măsuri şi acţiuni concrete pe care Ministerul Energiei, împreună cu Hidroelectrica, responsabilă de administrarea amenajării hidroenergetice Vidraru, le-au luat pentru a preîntâmpina apariţia unei astfel de situaţii şi care sunt acţiunile pe care le întreprindeţi în acest moment pentru a soluţiona această problemă a crizei lipsei apei potabile”, se arată în solicitare.
Parlamentul reunit, în această primă zi a săptămânii, are pe ordinea de zi, la Senat, mai multe moțiuni simple. Una dintre acestea îl vizează pe Ilie Bolojan. Dar nu în calitate de premier, ci de ministru interimar al Educației. Documentul, intitulat „Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, a fost semnat de 41 de parlametari, AUR şi PACE – Întâi România.
Bolojan este acuzat că a redus sprijinul social pentru studenţi, într-un context dificil. Astfel, accesul la educație devine „tot mai dependent” de venitul familiei. Moțiunea va fi dezbătută și votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Astfel, acuză inițiatorii, „diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor”. În document, semnatarii punctează că, deși premierul Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, studenţilor le este afectat viitorul și, spre deosebire de politicieni, „pierd ani de viaţă, nu mandate”.
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, a fost depusă tot la Senat. Documentul are la bază declarațiile neinspirate ale oficialului guvernamental. Autorii documentului depus în Parlamentul României critică felul în care este gestionată politica de securitate şi apărare naţională. Ei fac referire la declarația lui Miruță privind „potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda”.
„Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a emis declaraţii publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal şi de interoperabilitate cu NATO şi UE, aşa cum cer standardele diplomatice. Declaraţiile publice ale ministrului Radu Miruţă sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detaşări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT şi ulterior supusă votului Parlamentului”, susțin autorii documentului.
Moțiunea este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”. Documentul a fost depus de 41 de parlamentari. Autorii mai spun că moţiunea este determinată „de necesitatea protejării interesului naţional al României în domeniul apărării şi securităţii, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională şi rigoarea strategică sunt esenţiale pentru stabilitatea statului”.
„Considerăm inacceptabil ca politica de apărare să fie expusă unor asemenea derapaje şi reafirmă faptul că Armata României există pentru a apăra România şi cetăţenii săi, în primul rând, şi nu pentru a fi utilizată în scenarii neclare, prost explicate şi insuficient fundamentate strategic”, se mai arată în moțiune.
Cea de-a treia moțiune simplă depusă în Parlamentul României critică modul în care guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE – Mercosur. Intitulată „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori
Semnatarii critică „excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului”. Autorii susțin că expunerea României la o competiţie directă cu state sud-americane, precum Brazilia, Uruguay sau Argentina, unde energia industrială este subvenţionată masiv, iar certificatele de carbon reprezintă o necunoscută, va duce la falimentul producției în România.
Ei mai spun că „Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile”.
Moţiunea referitoare la Mercosur, va fi dezbătută împreună cu celelalte două, împotriva ministrului interimar al Educaţiei şi ministrului Apărării, fiecăreia fiindu-i rezervate câte 45 de minute.