UPDATE: Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege inițiat de PSD-PNL-UDMR privind pensiile magistraților. Au fost 259 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 25 de abțineri. Proiectul va merge la dezbatere și vot în Senat, forul decizional.
UPDATE: Comisia de muncă a Camerei Deputaților a modificat, miercuri, proiectul de lege. Aceasta a eliminat tabelele prin care se eșalona vârsta de pensionare a magistraților, astfel încât în 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare, explică Agerpres. Potrivit președintelui Comisiei, Adrian Solomon (PSD), în urma acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani: „Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eșalonare potrivită”.
A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Proiectul de lege privind vârsta de pensionare a magistraților urmează să fie votat miercuri în plenul Camerei Deputaților. Coaliția de guvernare, care are majoritate în Parlament, e obligată să facă această reformă, altfel România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR. Însă USR acuză că proiectul înaintat de PSD-PNL-UDMR e doar praf în ochi.
Inițiativa legislativă prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților astfel încât, până în 2045, să ajungă la 65 de ani.
Concret, din 2026 până în 2029, vârsta standard de pensionare pentru magistraţi creşte anual cu şase luni, iar în 2029 aceasta ajunge la 49 de ani şi şase luni. Din 2029, vârsta standard de pensionare creşte anual cu un an, iar în 2045 magistraţii se vor pensiona doar dacă au vârsta de 65 de ani.
În toată perioada, vechimea în specialitate rămâne de 25 de ani.
„Proiectul a fost înaintat, magistrații și CSM-ul au sărit în sus. (…) Ce mă deranjează pe mine e ieșirea la pensie a unui magistrat la 48 de ani, adică atunci când s-a copt. Magistrații la 48 de ani sunt numai buni ca să mai stea încă vreo 20 sau, în fine, până la 65 de ani. Au experiență, cunoștințe, tot ce trebuie. Nu sunt milițieni să fugă după hoți, nu sunt soldați să sară la luptă și nu sunt în serviciile speciale, să facă figuri ca James Bond”, a declarat, pentru B1 TV, Crin Antonescu, candidatul la prezidențiale al coaliției.
Antonescu spune că el a venit cu ideea: „În legătură cu proiectul, l-am inițiat cumva. N-am calitatea, le-am cerut celor din coaliție”.
La începutul acestei luni, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat că România are termen șase luni să facă reforma pensiilor speciale, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR.
Radu Marinescu (PSD), ministrul Justiției, a respins acuzația că proiectul de lege reprezintă o temă de campanie: „în niciun caz, e o chestiune de rigoare legislativă și juridică”.
Din Opoziție, USR acuză că proiectul de lege e intenționat făcut prost, ca să pice la Curtea Constituțională. „Legea este doar un truc electoral pentru că are în interiorul ei trucuri pentru a o face neconstituțională”, a spus deputata USR Oana Țoiu, membră a comisiei de Muncă.
„Partidele vechi au slăbit Justiția scoțând din sistem magistrați aflați în vârful lor de experiență și de pregătire și au reușit asta nu cu forța, ci cu pensii speciale mai mari decât salariul în plată. În plus, instabilitatea legislativă i-a împins spre pensie și pe aceia ce ar mai fi rămas dacă aveau certitudinea unor reguli care li se aplică și în viitor. În acest haos, un sfert dintre judecători au ieșit deja la pensie în ultimii 4 ani, 75% dintre judecătorii instanței supreme îndeplinesc deja condițiile, iar România pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere. Și, cu toate acestea, Guvernul Ciolacu încearcă aceeași păcăleală în campania electorală, se preface că vrea să repare inechitățile create tot de PSD-PNL și insistă în Parlament pe un proiect de lege neconstituțional, cu care vor doar să se laude, nu să îl și aplice”, a mai explicat Oana Țoiu, potrivit unui comunicat.
Săptămâna trecută, USR a depus mai multe amendamente pentru a corecta articolele neconstituționale. Unul dintre amendamente vizează eșalonarea vârstei standard de pensionare astfel încât să fie respectată decizia Curții Constituționale 467/2023.
De asemenea, USR propune ca pensia magistraților să fie cel mult egală cu indemnizația de încadrare netă din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri (sporuri, bani pentru concediul neefectuat etc), așa cum ar vrea PSD și PNL.