Republica Moldova, ținta unei ample campanii de propagandă și dezinformare pro-rusă înainte de alegerile anticipate. Tomac: Condamnam îngrădirea dreptului de vot al diasporei

Cu doar câteva zile înainte de alegerile anticipate, Republica Moldova este supusă unei ample campanii de propagandă şi dezinformare din partea formaţiunilor politice pro-ruse din interiorul ţării, dar şi de către Federaţia Rusă, au afirmat reprezentanţii presei independente din Republica Moldova. În plus, potrivit europarlamentarului Eugen Tomac, diaspora din Republica Moldova nici măcar nu va putea vota în condiţii corespunzătoare.

Instrumentele prin care Rusia încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor anticipate din Republica Moldova sunt circularea de informaţii false sau incomplete pe social media, postarea de articole false pe site-urile pro-ruse de ştiri sau blocarea totală sau parţială a accesului la mass-media candidaţilor pro-europeni. În plus, unii candidaţi pro-rusi au o mai mare vizibilitate pe unele posturi de televiziune, printre care şi cel naţional.

„Dacă se organizează o conferinţă de presă, se fac declaraţii, ei (posturile de televiziune – n.r.) selectează anumite pasaje care, fie îi pun într-o lumină pozitivă pe unii concurenţi, pe care ei îi susţin, fie îi denigrează pe alţii. (…) Pur şi simplu sunt ignoraţi, despre ei nu se spune nimic, în timp ce despre alţii se dau către trei-patru, chiar cinci ştiri în buletinul de ştiri”, a precizat Nadine Gogu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova.

Vizate de atacuri şi dezinformări sunt formaţiunile politice pro-europene, preşedintele Maia Sandu – ca o modalitate de a decredibiliza formaţiunile pro-europene -, dar şi România. Ţara noastră fiind acuzată de faptul că ar încerca să readucă fascismul în Republica Moldova. Şi de numele Uniunii Europene sunt legate acuzaţii, potrivit cărora Bruxelles-ul ar folosi formaţiunile politice pro-europene drept „pioni”. În plus, Occidentul este acuzat că ar încerca să transforme Republica Moldova „într-o a doua Ucraina” prin intermediul unor revoluţii.

„Presa on-line şi site-urile, dar şi reţelele sociale, au devenit în această campanie electorală un isntrument foarte des utilizat pentru manipularea opiniei publice şi pentru transmiterea mesajelor propagandistice şi a mesajelor de influenţa rusească”, a precizat Petru Macovei, Director Executiv al Asociaţiei Presei Independente din Republica Moldova.

Potrivit lui, în perioada 2017-2019, presa pro-rusa chiar şi-a extins activitatea, cu complicitatea instituţiilor moldovene responsabile.

„Numărul posturilor ruseşti retransmise în Republica Moldova în loc să scadă, de fapt a crescut”, a spus Director Executiv al Asociaţiei Presei Independente din Republica Moldova.

El a oferit ca exemplu în acest sens postul de televiziune Sputnik, precum şi postul de radio Sputnik, care nici măcar nu ar avea licenţa să opereze în Republica Moldova. Însă numărul total al canalor de presă pro-ruse, unele asociate direct cu partide moldovene, a urcat la 22.

„Consiliul Audiovizualului, în loc să lupte cu propaganda străină şi cu fenomenul fake news-ului, de fapt, prin inacţiunile sale nu a făcut altceva decât să amplifice acest fenomen”, a adăugat Petru Macovei.

Şi europarlamentarul Eugen Tomac a atras atenţia asupra unor nereguli cu privire la organizarea alegerilor, în mod special pentru cetăţenii Republicii Moldova din diaspora.

„Condamnam abordarea în ceea ce priveşte organizarea alegerilor în rândul comunităţilor cetăţenilor Republicii Moldova de peste hotare. Îngrădirea dreptului la vot este o abordare nedemocratică în condiţiile în care un procent consistent din cetăţenii Republicii Moldova locuiesc peste hotare”, a afirmat Eugen Tomac, care face parte şi din „Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene”.

Republica Moldova va susţine alegeri anticipate pe data de 11 iulie, după ce preşedintele Maia Sandu a dizolvat parlamentul. Ea a recurs la acest gest după ce majoritatea pro-rusă din parlament a instituit o stare de urgenţă declarată ulterior ilegală de către Curtea Constituțională. Republica Moldova se confruntă cu o instabilitate politică profundă de peste 12 ani, una care până acum a dus la cinci scrutinuri parlamentare, din care două au fost anticipate.