România a cumpărat cu 44 milioane euro două nave de pompieri de la compania olandeză Damen, cu o zi înainte de vizita premierului Mark Rutte / Achiziția e făcută cu două luni înainte de votul decisiv pentru intrarea în Schengen

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din Ministerul Afacerilor Interne a semnat marți cu compania olandeză Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol pentru pompieri. Statul român va plăti 44 de milioane de euro pentru cele două nave.

România va cumpăra de la compania olandeză Damen două nave multirol

Achiziția a fost anunțată cu doar o zi înainte de vizita premierului olandez Mark Rutte în România, considerată importantă în contextul aderării României la Zona Schengen, scrie g4media.ro.

Olanda e singura țară care mai ridică probleme față de aderarea României la Schengen. Un partid junior din coaliția guvernamentală condusă de Rutte ar avea rezerve față de intrarea României în Schengen.

Raed Arafat nu a menționat nimic despre procedura de achiziție – dacă a fost o licitație sau o atribuire directă. Sumele necesare pentru realizarea achiziției sunt din fonduri europene – Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), în cadrul Proiectului Viziune 2020. Cele două nave sunt destinate operațiunilor de căutare, salvare și stingerea incendiilor.

Arafat a mai spus că cele două nave vor fi construite de compania olandeză Damen la șantierul său din Galați.

Reamintim că în România a mai făcut o achiziție controversată de ambarcațiuni înaintea aderării la UE. Compania britanică BAE Systems s-a aflat în centrul unui scandal în România, în urma achiziționării de către guvernul Năastase a doua fregate second-hand, în schimbul a 116 milioane lire sterline. Guvernul Năstase a fost acuzat că a semnat contractul pentru a facilita un răspuns pozitiv al Marii Britanii la cererea de aderare la UE.

Scandalurile de corupție care au vizat compania Damen

Compania Damen Shipyard, cel mai constructor de nave din Olanda cu prezenţă importantă şi pe piaţa românească, a fost implicată în 2018 într-un uriaş scandal după ce a făcut afaceri în mai multe state cu intermediari controversaţi care acum sunt acuzaţi de dare de mită.

Aceste informaţii apar într-un studiu NRC şi al grupului de jurnalişti de investigaţii „Lighthouse Reports” privind activitatea Damen. Acestea vizează utilizarea intermediarilor şi plăţile efectuate în Sierra Leone, Ghana, Togo, Libia, Brazilia şi Chile.

Într-un răspuns privind investigaţia, Procuratura arată că Damen este suspectă că „activ, prin intermediari, a dat mită către oficiali din mai multe Guverne străine pentru a obţine diverse decizii”.

Damen este cunoscută şi în Olanda pentru aproprierea de mai mulţi miniştri din Guvernul de la Haga, cât şi de Familia Regală.

În România, firma olandeză este cea carecontrolează şantierul naval de la Mangalia, cu toate că acţionariatul majoritar este deţinut de statul român. La doar câteva luni după ce au preluat managementul șantierului naval de la Mangalia, olandezii de la grupul Damen au numit la conducere două nume cu greutate din serviciile de informații românești. Este vorba despre Dorin Grosu, vicepreşedintele noii companii Damen Shipyards Mangalia, fost şef al Doi şi-un Sfert şi ofiţer de informaţii al Armatei, și consultantul Dan Dumitru, fost general SIE.

Cum încearcă politicienii români să blocheze vetoul Olandei

Vizita lui Mark Rutte  are loc și în condițiile în care oficialii români încearcă să blocheze un posibil veto al Olandei pentru intrarea României în Schengem. Astfel, toate instituțiile guvernamentale din România, europarlamentarii și liderii marilor partide sunt în contacte permanente cu liderii olandez.

Liderii politici din România au intrat în alertă după ce CDA, un partid din coaliția guvernamentală din Olanda condus de ministrul de Externe Wopke Hoekstra, este reticent față de aderarea României la Spațiul Schengen.

Opoziția partidului poate duce la stoparea pentru încă un an a speranțelor României de a intra în spațiul Schengen, chiar dacă state mai puternice precum Germania ori Franța susțin Bucureștiul.

Până acum Olanda nu a dat nicio explicație clară pentru opoziția sa din anii trecuți privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul European de Liberă Circulație. Chiar și în prezent, guvernul de la Haga nu a exprimat o poziție clară, așa cum au făcut alte state precum Germania.