Schengen: cui mulțumim?

dr. Alex Todericiu
corespondentul b1tv la Viena

Renghiul Austriei s-a numit „Schengen” și a fost o lecție pentru București.

Deși controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate încă din martie 2024, Austria a renunțat ultima la opoziția sa contestatoare privind eliminarea controalelor la granițele terestre.

Externe - 08 ian, 13:41

Liderul de extremă dreapta al Austriei va invita partidul de centrul-dreapta la discuții pe tema coaliției

Prea mult timp, politicienii români au ținut-o una și bună cu narativul lor public precum că țara ar fi îndeplinit de mult toate condițiile necesare aderării la spațiul de liberă circulație și doar diferitele capitale ale UE ni s-au tot opus… Marile capitalele s-au eschivat cu adevărat, altele s-au opus, doar că nici Bucureștiul nu a fost tocmai pe deplin pregătit. Viena a fost – în această cheie – doar „ultima redută”.

Aceasta a căzut atunci când s-a renunțat la victimizare, cu tot excesul emoțional dar popular, sprijinit partizan, chiar ridicol și precar în înțelegerea situației din decembrie 2022-ianuarie 2023, denumită „boicot”, clamată de mass-media română, o atitudine de lamentare pe atât de păguboasă pe cât de nefirească pentru un popor ce se înțelege pe deplin suveran.

Ultima redută a fost cucerită atunci când ministru de interne la București a devenit un avocat competent și sobru. Acesta, stăpânind temeinic câteva limbi străine, a citit stufosul dosar al cauzei și a putut diferenția atent și la timp fondul de forma demersului, de multe ori înșelătoare.

Un sprijin de mare preț i-a adus și ambasadorul României la Viena. Emil Hurezeanu este un intelectual de rasă, bun cunoscător al limbii germane și al dialectelor comportamentale austriece, un diplomat înțelept și echilibrat căruia i-a reușit să devină liantul chiar și între diferitele centre decizionale ale Bucureștiului în rezolvarea „cestiunii arzătoare”. Lui și demersurilor sale îndrăznețe de „captatio benevolentiae” (captarea bunăvoinței cuiva în scopul obținerii unor avantaje) la nivelul partidului popular austriac, ÖVP, i se datorează deja cu ceva timp în urmă spargerea gheții la copca refuzului vienez.

Schengen-ul nostru „pas cu pas”, declanșat prin câștigarea încrederii unor personalități publice, politicieni de ieri și de azi din Viena, este meritul ambasadorui iscusit care imparte succesul de echipă cu avocatul și statornicul domn ministru Cătălin Predoiu. Apoi vin ceilalți guvernamentali, premierul Marcel Ciolacu avand si el merite în zona de lobby social-democrat. Succesul de acum, după 13 ani de eforturi se datorează bineînțeles și nu în ultimă măsură răbdării poporului român. Aferim.