Trei judecători CCR susţin că reducerea cvorumului este neconstituţională: Curtea nu se poate substitui Parlamentului, amânând legea
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, şi judecătorii Daniel Morar şi Ştefan Minea susţin, separat de motivarea deciziei CCR pe Legea referendumului, că reducerea cvorumului este neconstituţională, dar şi că CC nu se poate substitui Parlamentului amânând aplicarea unei legi.
Augustin Zegrean, Daniel Morar şi Ştefan Minea au apreciat într-o opinie separată faţă de motivarea CCR că reducerea cvorumului este neconstituţională, prin raportare la legea fundamentală, transmite Mediafax.
„Considerăm că se impunea admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate pe motiv că prin legea supusă controlului se modifică legislaţia în materia referendumului cu mai puţin de un an înainte de organizarea acestuia. Având în vedere caracterul definitiv şi obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României, legiuitorul, respectiv Parlamentul, ar fi fost obligat (…) să pună în acord legea cu decizia Curţii şi să prevadă în textul legii o dată ulterioară de intrare în vigoare care nu putea fi mai devreme de un an de la data adoptării legii. Reiese astfel foarte clar că, pentru a proroga sau amâna intrarea în vigoare a unei legi ori a unor dispoziţii ale legii, este nevoie de o prevedere expresă în chiar textul actului normativ. La fel de clar este că, făcându-se referire la textul legii, această prevedere trebuie să fie exclusiv opera şi rezultatul voinţei legiuitorului, în acest caz a Parlamentului”, argumentează cei trei judecători ai Curţii Constituţionale.
De asemenea, Zegrean, Minea şi Morar contestă modul în care au emis ceilalţi şase judecători decizia în cazul referendumului.
„Prin modul de redactare a dispozitivului deciziei apare că tocmai acest lucru s-a întâmplat şi că instanţa constituţională s-a substituit Parlamentului. Tocmai de aceea opinăm că niciodată Curtea Constituţională nu poate constata constituţionalitatea unei legi sub condiţia, impusă de judecătorii constituţionali, a neaplicării acesteia pe o anumită perioadă de timp”, susţin cei trei judecători CC.
O altă critică adusă colegilor priveşte efectele deciziei de constituţionalitate a modificărilor aduse Legii referendumului.
„Amânarea aplicării legii modificatoare pentru un an – dispusă prin decizia Curţii Constituţionale – are ca şi consecinţă juridică imposibilitatea organizării şi desfăşurării oricărui tip de referendum în perioada de timp stabilită, deoarece noile prevederi ale art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000, cuprinse în capitolul privind Dispoziţiile generale ale legii, deşi în vigoare, nu sunt aplicabile şi nu pot constitui temeiul derulării unor astfel de proceduri”, mai apreciază semnatarii opiniei separate.
CCR precizează că Legea referendumului este constituțională doar dacă se aplică la un an după intrarea în vigoare, pentru a asigura stabilitatea procesului electoral. (Detalii AICI)