Destinații de weekend din Iași și împrejurimi. Locuri idilice, mai puțin cunoscute de turiști (VIDEO)

Zona Moldovei este renumită pentru frumusețea peisajelor și ospitalitatea oamenilor. Tot mai mulți turiști vor s-o descopere sau să o redescopere. Fosta capitala Moldovei este un magnet pentru cei care vor să afle fapte interesante din istoria României și să simtă gustul bucatelor tradiționale. Parcul Copiu, Grădină Botanică, Bojdeuca lui Ion Creangă sunt doar câteva destinații din zonă. Cei care își planifică o escapadă la Iași trebuie să se documenteze și să afle despre locații mai puțin cunoscute.

Bojdeuca lui Ion Creangă

Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 și 1985.

Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica, arată wikipedia.

Parcul Copou

Parcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului. Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă.  Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de Thuja gigantea de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări.

Parcul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, amenajarea sa începând în anii 1833-1834 sub domnia lui Mihail Sturza. Situat într-o zonă ale cărei spații verzi deveniseră populare în rândul conducătorilor Moldovei încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, parcul a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, atingându-și maximul de suprafață (19 hectare) și potențial estetic spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

Grădina Botanică „Anastasie Fătu”

Prima grădină botanică, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iași acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.

Ruinele Bisericii Vovidenia de la schitul Stavnic

Deși în aceste locuri a existat o viață monahală încă din vremea domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), schitul este cunoscut abia de la începutul secolului al XVIII-lea (pe la 1727), când a fost întemeiat de către medelnicerul Constantin Cocoranul, care ulterior s-a și călugărit aici, luându-și numele monahal de Calistru. Inițial era așezat în mijlocul pădurilor din sudul Iașilor, având hramul Vovidenia (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului).

Castelul Sturdza din Miclăușeni

Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria, în satul Miclăușeni, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași.

Dornic să refacă clădirea conacului, George Sturdza a vândut câteva păduri și a luat un împrumut de 100.000 de lei de la Societatea de Credit Funciar Român, punând ca gaj moșia Miclăușeni. El trebuia să-și achite datoriile în monezi de aur.

Între anii 1880 și 1904, George Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat în stil neogotic târziu, fiind o copie a castelelor feudale apusene și amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de Palatul Domnesc din Ruginoasa.

Planurile construcției au fost realizate de arhitecții Iulius Reinecke și I. Grigsberg. Pe pereții construcției se află următoarea inscripție: „Casa ridicată aici de strămoșul Ioan 1752, sub Matei Ghica Principe, adăugându-se de către Dimitrie biserica și grajduri, sub Ioan Sandu Sturza Principe, mărită și înconjurată cu grădini de Alexandru și Ecaterina părinți, sub Mihail Grigore Sturza Principe, fiind adăugat manej în anul de la Hristos”.

Muzeul de Sit arheologic de la Cucuteni

Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea și prezintă opt tumuli (movile funerare).

Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30 m și diametrul de 35 m) fiind protejată de o construcție specială ridicată în 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni.

Movila adăpostește un fel de incintă de piatră, în formă rotunjită, prevăzută în partea de SE cu o cale de acces. În cuprinsul incintei s-au descoperit patru morminte de incinerație, unul principal pentru care s-a ridicat movila și trei secundare. Modul de construcție al edificiului (fără stâlpi de susținere) ce adăpostește movila permite o vedere generală asupra tumulului secționat.