Plantele medicinale care pot avea efecte adverse grave, până la letale. Specialiștii trebuie să supravegheze doza administrată

Terapia cu plante medicinale este un subiect tot mai abordat, pentru că majoritatea oamenilor, inclusiv medici, recunosc capacitățile lor de vindecare. Mai mult, unele plante conțin substanțe din care se produc medicamente. Însă, este necesar de cunoscut că fitoterapia nu se face la voia întâmplării.

Încă din cele mai vechi timpuri, diferite afecșiuni au fost tratate cu ajutorul plantelor medicinale. Ceea ce face diferența dintre rezultate, este doza administrată, care ar fi bină să fie supravegheată de un specialist.

Prof. dr. Maria Pop din Baia Mare, biolog de profesie, este specializată în fitoterapie și explică în cărțile sale sau clienților săi de ce trebuie să aibă foarte mare grijă atunci când vor să facă terapie cu anumite plante, relatează Adevărul.

„La unele plante doza terapeutica este forte aproape de doza toxică și de accea aceste plante se folosesc forte bine dozate si sub supravegherea farmacistului sau medicului”, explică ea.

Plante toxice: degețica, mărul-lupului sau spâzul

Digitalis spre exemplu este folosită la extracția digitalinei din care se fabrica medicamentul Digoxin. Totuși, planta este toxică. Cele mai importante substanțe oxice pe care le conține sunt glicozizi, saponine și sapogenine steroidice.

Spâzul, despre care se menționează că este foarte eficient în reducerea celulelor canceroase, de asemenea, mărul-lupului, nu ar trebui consumate. Ele sunt toxice pentru ficat.

„Spâzul (Helleborus purpurascens) și Mărul-lupului (Aristolochia clematites) sunt planta toxice pe plan intern. Se pot folosi numai pe cale externă”, mai arată fitoterapeuta.

În doza potrivită, planta are efect cardiotonic și antialgic.

În doze prea mari, are proprietati iritante, purgative, stimuleaza activitatea musculaturii uterine, putând produce avort. Poate da accidente cardio-vasculare și neurotoxice.

Drept semne că s-a produs o intoxicație cu Spâz sunt: salivație abundentă, greață, vărsături repetate, dificultăți la înghițire, colici abdominale. Mai poate produce diaree, ameteli, senzație de greutate exagerată a capului, slăbirea pulsului, dispnee, somnolență și poate duce la moarte.

În cantități nepotrivite, Rostopasca poate fi mortală

„Poate duce la efecte secundare. Asa se întâmplă uneori în cazul folosirii plantei numite Rostopasca (Chelidonium mavus), care trebuie să se folosească în doză de o jumătate linguriță zilnic”, explică ea.

Rostopasca poate fi mortală, dacă este consumată în cantitatea nepotrivită. La peste şapte grame consumate pe zi, poate da intoxicaţii. Dar la 20-30 de grame ingerate, intoxicația poate fi severă. Însă la 50-60 de grame ingerate, planta poate produce intoxicaţii mortale. De aceea fitoerapeuții spun că această plantă nu se folosește fără recomandarea unui specialist și nu se administreză gravidelor.

Planta crudă este mai toxică decât cea uscată, dar și aceasta poate fi mortală administrată în cantități excesive.

În catitatea potrivită, planta poate stimula secreția de bilă, funcționarea ei ajutând la funcționarea digestiei în parametri normali. Aceasta este responsabilă cu digerarea grăsimilor și înlăturarea substanțelor toxice.

Sunătoarea amplifică efectul antidepresivelor

„De exemplu Sunătoarea – Hypericum perforatum este o plantă care fotosensibilizatoare și de aceea nu se administrează vara în timpul zilei, mai ales când facem plaja; se va administra dimineata și seara”, mai arată fitoterapeuta.

Nu este recomandată administrarea ei împreună cu contraceptivele, pentru că scade eficiența acestora. De asemenea, planta interacționează și cu alte medicamente.

„Nu se ia împreună cu antidepresivele, întrucât le mărește efectul terapeutic. Nu se foloseste concomitent cu medicamentele inhibitoare de monoaminooxidază (MAO, n.r.). Monoaminooxidazele sunt enzime care impiedică degradarea catecolaminelor, sistemului nervos simpatic (adrenalina, noradrenalina, serotonina)”, mai spune ea.

Ceaiul de sunătoare luat împreună cu medicamente antidepresive și antiparkinson generează efecte secundare.

„Pot să apară reacții secundare precum: hipertensiune, amețeli, insomnii, reacții neurologice”, mai spune ea.

Mătrăguna, plantă toxică sau benefică

Mătrăguna sau beladona este o plantă foarte toxică, fiind folosită în vechime şi la obţinerea unor otrăvuri puternice. Dar în anumite condiţii, poate aduce beneficii pentru sănătate. Totuşi, aceasta nu se administrează fără recomandarea medicului.

Efectele pozitive se manifestă asupra stomacului, tratează afecșiunile respiratorii, ale bilei sau ale pancreasului. Are proprietati antiinflamatoare, antispastice, analgezice, antiasmatice, sedative sau narcotice.

Intoxicaţia cu belladonna se manifestă prin uscarea pielii şi a gurii, planta fiind cunoscută pentru blocarea glandei salivare. Alte simptome sunt învineţirea sau înroşirea pielii, dilatarea pupilelor şi în cazuri mai grave, halucinaţia.