Spuma mării, fenomen apărut iarna. Iată care sunt explicațiile biologilor

Pe litoralul românesc, se poate vedea spuma mării, lăsată de valurile mari care se sparg pe țărm, potrivit Știrile ProTv. Biologii explică acest fenomen.

Ce spun biologii

Specialiștii spun că fenomenul are loc atunci când lumina și temperatura sunt mai reduse, iar algele se descompun în curenții puternici.

Peisajul este unul deosebit, iar unii oameni chiar au asemănat spuma groasă a mării cu „săpun”, „spuma unei beri” sau „spuma din cadă”.

Cu toate acestea, mirosul nu este unul plăcut.

Unele persoane au legat acest fenomen de poluare, însă biologii spun că este vorba despre cu totul altceva.

Spuma este rezultatul unei interacţiuni între forţa apei şi descompunerea materiilor organice, în special alege.

„În timpul furtunilor, valurile agită intens apa, captează aer pe care îl amestecă cu substanța organică provenită de la organismele în descompunere. Ea se poate extinde pe suprafețe mari și poate ajunge chiar la țărm.”, a declarat Adrian Filimon, biolog Institutul de Cercetări Marine, pentru ProTv.

Spuma se formează când marea e agitată. Ea este compusă din aer, apă şi materii organice. Este necesar şi un mal cu pietre pentru ca forţele fizice să creeze spectacol.

Pe un țărm, fin, cu nisip, acest amestec nu se menţine multă vreme.

„Se formează o spumă elastică, o spumă care până la urmă este ceva normal, natural. Trebuie să fie multă substanță organică în descompunere, de asemenea în această perioadă cu regim redus de lumină și de temperatură. În consecință, mai multă spumă vedem în timpul iernii”, a explicat Adrian Bâlbă, biolog marin.

Biologii recomandă ca spuma să nu fie atinsă căci are potenţial toxic din cauza descompunerii algelor şi a substanţelor organice.