Primarul general al Capitalei Sorin Oprescu a tocat 30 de milioane de euro din banii publici. O anchetă B1 TV dezvăluie cum edilul a cheltuit o sumă fabuloasă pentru vechiul sediu , dar şi cum a plătit o chirie exorbitantă pentru clădirea în care funcţionează în prezent Primăria Generală. Oprescu a preferat să plătească în următorii patru ani o chirie de 11 milioane de euro, sumă cu care ar fi putut să cumpere imobilul
Reabilitarea vechiului sediu al Municipalitaţii din Bulevardul Regina Elisabeta a început în anul 2009 şi trebuia să fie finalizată în 2012. Suma alocată iniţial pentru lucrări a fost în valoare de 10 milioane de euro.
„Clădirea a fost expertizată în 2005 de către S.C. PROESCOM S.R.L. Soluţia propusă pentru consolidare a fost aceea a metodei de izolare a bazei clădirilor, în acest sens fiind elaborat și proiectul de ăatre S.C. PROESCOM S.R.L. Indicatorii au fost aprobaţi prin H.C.G.M.B. nr. 243 din 15.05.2008. Valoarea totală aprobată a investiţiei a fost de 53.470.000 lei, din care C+M 43.908.000 lei, respectiv 10.542.137 euro fără tva”, se arată într-un Referat de Specialitate al PMB.
Potrivit documentelor obţinute în exclusivitate de postul B1 TV, într-un singur an primarul Sorin Oprescu a majorat investiţia de la 10 la 18 milioane de euro.
Suma de bani a fost aprobată în Consiliul General iar lucrările trebuiau să se termine în doi ani, însă acestea nu sunt gata nici acum.
Sorin Oprescu nu se mulţumeşte să toace doar 10 milioane de euro dintr-un foc, ci cheltuieşte din banii bucureştenilor sume exorbitante pentru a plăti chiria pentru noul sediul al primăriei generale.
În 2009 face cu firma Iliotomi un contract de închiriere pe trei ani. Doar pentru 12 luni ediulul Capitalei plăteşte din bugetul primăriei 2,7 milioane de euro pentru imobilul situat pe Splaiul Independenţei.
Documentele arată faptul că imobilul trebuie să aibă cel puţin 9.000 de metri pătraţi, 6.00 de metri pătraţi pentru arhivă, o sală de consiliu pentru cel puţin 100 de oameni, 12 săli de şedinţă pentru 12 persoane şi cinci săli de şedinţă pentru 25 de persoane, cât şi o parcare de cel puţin 20 de locuri.
Contractul a fost extins de la trei la patru ani, timp în care din bugetul primăriei Oprescu a plătit 10,8 milioane de euro.
Iar Oprescu ar fi putut să devină, dacă dorea proprietarul clădirii pe care o închiriase cu 2,7 milioane de euro pe an. Potrivit contractului încheiat între primărie şi proprietarul imobilului situat pe Splaiul Independenţei, firma Iliotomi Grup SRL. primarul Bucureştiului avea primul dreptul de a cumpăra clădirea. În articolul 18, aliniatul 5 scrie clar că: „Pe parcursul derulării prezentului Contract chiriaşul îşi poate exprima opţiunea de cumpărare (cu plata integral, în rate sau în leasing) a clădirii.”
Dar asta nu s-a întâmplat. Proprietarul imobilului, firma Iliotomi Grup SRL, decide să scoată la vânzare în 2010 sediul în care primăria funcţionează cu chirie.
Dar Oprescu a refuzat să cumpere imobilul, deşi plătise 2,7 milioane de euro, chiria pe primul an, şi avea deja un contract cu proprietarul pe încă 2 ani, adică suma de 5,4 milioane de euro era clar prinsă şi în bugetele pe urmatorii ani. Asa că:
„Iliotomi a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul Contractului de închiriere către Apatel Properties S.R.L.”, se arată în contractul de vânzare –cumpărare.
Aşa se face că în patru ani Oprescu a tocat 10,8 milioane de euro, bani cu care ar fi putut să cumpere sediul în care functionează acum Municipalitatea. Şi după această perioadă de timp s-ar fi ales şi cu clădirea veche reabilitată şi cu o noua proprietate.
Însă nu acesta a fost la planul lui Oprescu. El preferă să îmbogăţească două firme cu aproape 11 milioane de euro, bani pe care i-a scos din visteria primăriei, din buzunarele Bucureştenilor. Iar dacă la această suma mai adăugăm cele 18 milioane de euro date pentru reabilitatea vechiului sediu ajungem la fabuloasa sumă de aproape 30 de milioane de euro cheltuită de edil în patru ani.
Asta în timp ce zeci de proiecte utile pentru bucurestenii şi firmele plătitoare de taxe şi impozite sunt amânate. Iar poate cel mai elocvent exemplu este legat de lipsa adăposturilor pentru câini, o situaţie care a dus la moarte lui Ionut Anghel ucis de maidanezii din capitala europeană a primarului Sorin Oprescu.