Avertisment îngrijorător de la BNR. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu avertizează că prețurile energiei pot duce inflația peste 10%

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a atras atenția că războiul din Orientul Mijlociu creează riscuri care ar putea împinge inflația din România peste 10%. 

Cum influențează conflictul inflația pe termen scurt?

Viceguvernatorul Cosmin Marinescu descrie șocul energetic ca un eveniment care determină, pe termen scurt, o creștere directă a inflației prin canalele combustibililor. Creșterea prețului petrolului — 103$/baril în martie și circa 115$/baril în aprilie — transmite rapid majorări către prețurile de consum, iar prognoza EIA pentru trimestrul II plasează țițeiul peste 110$/baril, ceea ce amplifică presiunile inflaționiste.

„Situația energetică actuală este exact genul de șoc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care băncile centrale ar trebui, teoretic, să-l „treacă cu vederea”, cel puțin deocamdată. Sunt însă deosebit de importante atât elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cât și comunicarea eficientă a abordărilor de politică monetară.”

Potrivit analizei lui Cosmin Marinescu, acest tip de șoc este, din punct de vedere teoretic, unul pe care băncile centrale ar trebui, cel puțin temporar, să-l „treacă cu vederea”, dar sunt esențiale elaborarea scenariilor de risc și comunicarea clară a politicii monetare.

Ce arată datele economice și care sunt riscurile pentru consum?

În România, majorarea prețurilor la energie a dus la o inflație aproape de 10% în martie, iar scumpirea combustibililor cu circa 13% este indicată ca principal factor; analiza estimează că aprilie va aduce un nou impuls, plasând inflația peste 10%.

Vânzările cu amănuntul erau în februarie în scădere cu 6,8% față de anul precedent, iar cursul euro a atins 5,2688 lei/euro înainte de o ușoară stabilizare. Totodată, aproape 80% dintre români au redus cheltuielile neesențiale în prima parte a anului pentru a face față presiunilor economice.

„Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forțeze persistența „inflației Ormuz” pentru mai multe trimestre. O contrapondere este totuși dată de plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă.”

Marinescu avertizează că, dacă tensiunile din Golful Persic persistă şi traficul petrolier rămâne obturat, prețurile ridicate la energie ar putea provoca prin efecte de runda a doua persistența „inflației Ormuz” pentru mai multe trimestre, deși plafonarea prețului de achiziție a gazului din producția internă oferă un anumit factor de amortizare. El subliniază totodată că petrolul importat reprezintă aproximativ o treime din resursele de energie primară ale României.

Cum pot răspunde băncile centrale?

Analiza consemnează că tipologia șocului, conjunctura macroeconomică și balanța riscurilor au condus la o reacție de tip wait-and-see în ședința Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie.

Reacția imediată a principalelor bănci centrale — BCE, Federal Reserve şi Bank of England — a fost de conservare a condițiilor monetare, însă este posibil ca pașii următori să se îndepărteze de această practică dacă devine evidentă amplificarea șocului energetic și așteptările inflaționiste se inflamă.