Capitalismul islamic, un model de urmat: "Băncilor islamice le este interzis să perceapă dobândă, să speculeze, să finanțeze activități cu impact negativ asupra societății"

Sistemul bancar ar putea fi reformat prin metoda islamică. Potrivit jurnalistului Ionuț Bălan, băncilor islamice le este interzis să perceapă dobândă (riba), să speculeze, să finanțeze activități cu impact negativ asupra societății (haraam).

Astfel, ele fac banking urmând principiul participării la profit și la pierderi, “iar tranzacțiile trebuie să fie legate de un activ tangibil, deci cu economia reală”, scrie Bălan într-un articol pentru profit.ro.

 Potrivit Islamului, nu poți face bani din bani, pentru că banii nu sunt o marfă.

“Banii sunt doar un mijloc de schimb. Islamul spune că, dacă vrei să faci bani, trebuie să cumperi mărfuri, imobile etc.

Așadar, la creditele acordate, băncile islamice câștigă pe seama comisioanelor sau prin împărțirea profitului rezultat din investiție.

Astfel, banca și antreprenorul devin parteneri de afaceri. În cazul depozitelor, banca investește banii, iar deponentul primește o parte din profit ori o primă, însă doar pentru depozitele la termen, la care e conștient de riscuri”, explică jurnalistul.

Contractele între bancă și antreprenor sunt bine reglementate în legea islamică.

“Mudaraba e un aranjament prin care banca aduce capitalul, antreprenorul forța de muncă și creează o companie. În acest fel, părțile participă și la profit și la pierdere, iar economia nu-i subordonată puterii financiare.

Kifala presupune ca debitorul să-și asume responsabilitatea pentru datorie, înțelegere ce implică și existența unui garant. Amanat sunt depozite depuse la bancă pentru siguranță, fără dobândă. Takaful e o formă de asigurare colectivă.

Murabaha este o formă de finanțare prin care imobilul sau automobilul e achiziționat de bancă în numele clientului și revândut cu profit, în rate.

Musharaka e un împrumut acordat unei firme cu condiția să plătească un randament egal cu rata profitului. Istisna finanțează investițiile de anvergură, pe termen lung. Banca are opțiunea să dea în folosință activul pe baza unui contract de leasing, iar locatorul să plătească ratele din profitul obținut”, se aratîn articolul publicat de profit.ro.

Astfel, în spațiul islamic nu se discută de pericolul deflației și nici de Keynes.

În acest context, Ionuț Bălan spune că piața bancară românească nu trebuie decât să se aplice rețeta silamică pentru ca problemele să dispară. Cum?

“Băncile se pot mărgini să plătească prime pentru depozitele atrase, nu dobânzi.

Adică, să ofere sume fixe ce indemnizează un interval de economisire. De pildă, între 10 și 12.000 de lei să remunereze 5 lei, între 20 și 24.000 – 15, între 26 și 28.000 – 17.

Iar în măsura în care n-au legătură cu dobânzile, băncilor nu li se poate impune impozitarea lor, ceea ce stimulează economisirea”, explică jurnalistul.

În concluzie, un sistem fiscal trebuie să perceapă taxe în funcție de ceea ce pune la dispoziție.

“Și dacă băncile ar funcționa ca cele islamice, relația companie – bancă ar fi nemijlocită și deosebit de transparentă. Deci iată ce model ar trebui urmat”, conchide Ionuț Bălan.