Datoria publică a româniei, aproape la 60%. Ce riscuri financiare presupune această majorare pentru economie și buget
Datoria publică a României continuă să crească, atingând noi recorduri în iulie 2025. Datele Ministerului Finanțelor arată o majorare atât a datoriei interne, cât și a celei externe, în contextul unei inflații ridicate și al unei economii care încetinește. Analiza acestor evoluții evidențiază presiunile asupra bugetului și impactul lor asupra cetățenilor și firmelor.
Cât a crescut datoria guvernamentală
Conform datelor INS, datoria guvernamentală a României a ajuns la 58,9% din PIB în iulie 2025, față de 57,3% în luna precedentă. Datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, comparativ cu 975,238 miliarde lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde lei.
Majoritatea datoriei, 884,026 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile totale se ridică la 166,6 miliarde lei. În funcție de monedă, datoria este de 489,747 miliarde lei în lei, 465,49 miliarde lei în euro și 112,96 miliarde lei în dolari americani.
Cum se distribuie datoria internă și externă
Datoria administrației publice centrale a ajuns în iulie la 980,833 miliarde lei pe termen mediu și lung, cu cea mai mare parte contractată în lei (470,485 miliarde lei) și euro (460,58 miliarde lei, echivalent). Administrația publică locală a înregistrat o ușoară creștere la 24,175 miliarde lei, majoritatea fiind tot pe termen mediu și lung.
În total, datoria internă a atins 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB. În ceea ce privește datoria externă, aceasta a urcat la 547,063 miliarde lei, echivalentul a 30,1% din PIB, majoritatea fiind atribuită administrației centrale (542,299 miliarde lei), restul revenind administrației locale (4,764 miliarde lei).
Ce impact are inflația asupra economiei
România se confruntă cu presiuni inflaționiste ridicate, care afectează puterea de cumpărare și planurile de investiții. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că „Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” și că efectele acesteia sunt „adânci și persistente”. Acesta explică impactul diferit asupra populației: „Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați”. Pe termen lung, însă, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”, relatează Capital.ro.
Nivelul inflației anuale a fost de 9,9% în august și septembrie și 9,8% în octombrie 2025. BNR estimează că inflația ridicată va persista în următoarele luni, urmând ca o scădere semnificativă să fie observată abia în 2026.